Guvernul a alocat două miliarde de lei pentru pregătirea proiectelor de accesare a fondurilor europene

Potrivit lui Boloş, bugetul este structurat pe trei mari destinaţii. O primă parte din buget, în valoare de 30,4 miliarde de euro, este alocată mecanismului de redresare şi rezilienţă pentru care România trebuie să elaboreze Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, astfel încât acesta să fie negociat cu Comisia Europeană.

„O a doua componentă de buget, în valoare de 28,4 miliarde de euro, este alocată politicii de coeziune, pentru care, aşa cum s-a anunţat în spaţiul public, Guvernul Orban a scos în dezbatere publică acordul de parteneriat, împreună cu programe operaţionale, cu termen de trimitere către Comisia Europeană data de 15 septembrie, pentru ca apoi să finalizăm negocierile pentru politica de coeziune până la sfârşitul anului în curs”, a afirmat oficialul guvernamental.

Un al treilea buget de 19,2 miliarde de euro este dedicat politicii agricole, pentru care documentele strategice necesare României se află în plin proces de elaborare.

„În ceea ce priveşte ordonanţele de urgenţă care au fost adoptate astăzi (luni – n. r.), aşa cum am spus, bugetul de 30,4 miliarde de euro este corespunzător mecanismului de cooperare şi rezilienţă, din care România are 16,7 miliarde de euro împrumuturi şi 13,6 miliarde de euro ce urmează să fie alocate sub formă de grant. Proiectul de ordonanţă stabileşte două categorii de măsuri importante, şi anume alocarea de fonduri pentru pregătirea proiectelor ce vor fundamenta Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă, iar a doua categorie de măsuri se referă la sistemul de guvernanţă intern, respectiv constituirea unor structuri de specialitate la nivelul Ministerului Fondurilor Europene, ca să poată monitoriza aceste proiecte şi să se poată derula procesul de negociere, elaborare şi aprobare a Planului Naţional de Recuperare şi Rezilienţă”, a susţinut ministrul Fondurilor Europene.

Acest plan are două componente, una de investiţii şi una de reforme.

„Pe componenta de investiţii, trebuie respectate patru cerinţe principale şi anume: proiectele de investiţii propuse trebuie să corespundă tranziţiei verzi şi investiţiilor verzi, aşa cum există acest trend la nivelul Uniunii Europene. A doua cerinţă este legată de digitalizare, a treia este cea corespunzătoare ameliorării stării economice a României, iar al patrulea criterii este cel de restartare a activităţii economice la nivel naţional”, a continuat ministrul.

Prin proiectele aprobate luni au fost alocate fonduri pentru pregătirea de proiecte pentru o serie de domenii de investiţii considerate prioritare, potrivit acestuia.

Un prim domeniu pentru care este elaborată documentaţia este cel de transport, care este o nevoie reală pentru România, ce va cuprinde de la investiţii în autostrăzi, la investiţii în calea ferată, în metrou, tren metropolitan, material rulant destinat transportului. Al doilea domeniu important pentru care Guvernul a alocat suma de 700 de milioane de lei, necesară pregătirii documentaţiilor tehnico-economice este cel al schimbărilor climatice: irigaţii, eroziunea solului, protecţie antigrindină, împăduriri.

Un alt domeniu de investiţii este cel legat de mobilitate şi regenerare urban, turism, cultură, eficienţă energetică, campusuri şcolare pentru învăţământul dual şi colegii cu tradiţie. Pentru acestea au fost alocate 450 de milioane de lei necesare pregătirii proiectelor.

O sumă consistentă, 500 de milioane de lei, s-a alocat şi pentru sănătate, în special domeniului oncologic şi celui al bolilor cardiovasculare.

Alte domenii considerate prioritare sunt cercetarea, dezvoltarea infrastructurii edilitare, situaţiile de urgenţă şi digitalizarea.

Totalul bugetului pentru pregătirea proiectelor este de două miliarde de lei, adică 450 de milioane de euro, sumă care este eligibilă pentru decontare din bugetul alocat Planului Naţional de Recuperare şi Rezilienţă.

Ca termene – limită principale pentru accesarea fondurilor, în luna octombrie trebuie să fie elaborat primul draft de Plan Naţional de Recuperare şi Rezilienţă. Negocierea va avea loc în perioada octombrie – aprilie, apoi, până la finalul lunii aprilie 2021, va trebui să fie încheiat acest proces de negociere şi să existe decizia CE pentru ca România să poată accesa fondurile.

„Este un document de extremă importanţă pentru România. Scopul este de a ameliora starea economică a României şi de a restarta activităţile economice”, a mai spus Boloş.