Guvernul a aprobat prima rectificare bugetară din acest an

Guvernul a aprobat joi prima rectificare bugetară din acest an, prin care veniturile se majorează cu 30,4 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 33 miliarde de lei.
AGERPRES - joi, 18 aug. 2022, 14:59
Guvernul a aprobat prima rectificare bugetară din acest an

„Astăzi a fost aprobată rectificarea bugetului de stat, prima rectificare din acest an, dar şi rectificarea bugetului de asigurări sociale de stat, plecând de la noile rezultate comunicate de Comisia Naţională de Prognoză care estimează o creştere reală de 3,5% în acest an, faţă de 4,6% cât a fost la bugetul iniţial, şi un PIB în valoare nominală la final de an de 1372,5 miliarde de lei, rezultatele privind veniturile bugetare pe primele şase luni precum şi analiza execuţiei bugetare pe primele şase luni la toţi ordonatorii de credite şi ţinând cont de priorităţile pe care le-am asumat la Guvern pe partea de pachete de sprijin pentru economie şi pentru cetăţeni, care au fost parţial finanţate în prima jumătate a anului şi continuă să fie finanţate prin această rectificare, prin suplimentările de cheltuieli la anumiţi ordonatori de credite”, a anunţat ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, la briefingul de la finalul şedinţei Executivului, scrie Agerpres.

Potrivit ministrului Finanţelor, veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 30,4 miliarde lei, din care 29,1 miliarde lei din economia internă şi 1,3 miliarde lei din fonduri externe nerambursabile. Cheltuielile bugetului general consolidat se majorează cu 33 miliarde lei. Cheltuielile pentru investiţii cresc cu 3,4 miliarde lei, ajungând la 93,1 miliarde lei, în urcare cu 0,1 puncte procentuale, de la 6,7% din PIB la 6,8% din PIB.

Deficitul bugetului general consolidat se menţine ca procent în PIB la acelaşi nivel ca la bugetul iniţial, de 5,84% din PIB, iar ca valoare nominală creşte de la 76,9 miliarde de lei la 81,1 miliarde de lei în termeni cash brut.

Câciu a explicat a spus că majorarea veniturilor bugetului de stat este influenţată în principal de evoluţia indicatorilor macroeconomici pe anul 2022, de încasările la bugetul de stat al şi de ultimele modificări legislative aprobate, precum şi de măsurile de îmbunătăţire a colectării, ţinta în acest caz fiind de 3,5 miliarde de lei. Plusuri se înregistrează la impozitul pe profit, 4 miliarde de lei, la alte impozite, 126 milioane de lei, la taxa pe valoare adăugată, 5,54 de miliarde de lei. Pe de altă parte, potrivit ministrului de resort, la accize se consemnează o diminuare pe primul semestru pe care autorităţile vor încerca să o recupereze în a doua parte a anului, având în vedere intrarea în vigoare a ajustării fiscale pe Codul Fiscal privind accizele la tutun şi la alcool.

Veniturile din alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii au crescut cu 11,3 milioane de de lei, cele din taxe pe utilizarea bunurilor s-au majorat cu 920 milioane de lei iar veniturile nefiscale cu 2,5 miliarde de lei.

Tot la capitolul venituri, la sume primite de la Uniunea Europeană, se observă o creştere cu 1,38 de miliarde de lei per sold, din care 2,28 miliarde de lei aferente proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile din cadrul financiar 2014 – 2020.

În ceea ce priveşte influenţele pe ordonatorii de credite, ministrul Finanţelor a afirmat că la Ministerul Finanţelor, la acţiuni generale, există un plus de 8,69 miliarde lei, din care 4 miliarde lei dobânzi, 700 de milioane de lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, 528 de milioane de lei contribuţia României la Bugetul UE şi 1,13 miliarde de lei transferuri către întreprinderi în cadrul schemelor de ajutor de stat. El a menţionat că joi a fost aprobată o suplimentare a schemei de ajutor de stat pe HG 807 cu un miliard de lei pentru finanţarea proiectelor depuse în cadrul acelei scheme.

La Ministerul Muncii, ca influenţă per sold, se propune un plus de 5,25 de miliarde lei, suplimentându-se titlul de asistenţă socială cu 7,3 miliarde de lei destinte drepturilor de asistenţă socială pentru familii şi copii, sume pentru compensarea preţului la energie, indemnizaţii şi drepturi cu caracter reparatoriu, ca efect al măsurilor aprobate în acest an, concomitent cu diminuarea în principal a transferurilor între unităţi ale administraţiei publice, cu 370 de milioane de lei, şi a fondurilor pentru proiectele cu finanţare externă nerambursabilă aferente cadrului financiar 2014 – 2020, cu 171 de milioane de lei.

La Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene este prevăzut un plus de 2,72 miliarde lei per sold, pentru derularea proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, la Ministerul Sănătăţii un plus de 2,52 miliarde lei per sold, în principal pentru majorarea transferurilor acordate bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, la Ministerul Energiei, un plus de 2,5 miliarde lei, în principal pentru finanţarea schemei de sprijin de compensare/plafonare preţuri energie electrică/gaze naturale iar la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii un plus de 2 miliarde lei per sold, în principal pentru majorarea sumelor aferente subvenţiilor pentru CFR şi Metrorex, întreţinerii infrastructurii de transport precum şi pentru finanţarea unor proiecte din fonduri externe nerambursabile PNRR precum şi pentru participarea la capitalul social al operatorilor economici aflaţi sub autoritatea Ministerului.

La Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei se are în vedere o majorare a creditelor bugetare de 1,28 miliarde lei per sold, asigurându-se fonduri pentru derularea Programului Naţional de Dezvoltare Locală, pentru derularea Programului Naţional pentru Construcţii de Interes Public sau Social şi pentru programe cu finanţare nerambursabilă.

La Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului a fost alocat un plus de 1,15 miliarde lei per sold asigurându-se fondurile necesare pentru derularea proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, respectiv programul Agrifood, dar şi pentru alte programe cum sunt Start-ul Nation şi programe de stimulare a întreprinderilor mici şi mijlocii. La Ministerul Justiţiei, un plus de 864 milioane lei per sold este destinat asigurării plăţii titlurilor executorii în timp ce Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are prevăzut un plus de 716 milioane lei per sold, pentru acordarea subvenţiei pentru motorina utilizată în agricultura aferentă anului 2022 şi pentru dezvoltarea infrastructurii de irigaţii, dar şi pentru garantarea creditelor contractate de producătorii agricoli.

La Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării este menţionat un plus de 200 de milioane de lei în principal pentru achitarea contribuţiilor restante ale României la programele opţionale ale ESA, la Ministerul Public 200 milioane lei iar la Ministerul Economiei 125,6 milioane lei.

La Ministerul Educaţiei rectificarea va aduce un plus de 64 de milioane de lei per sold pentru majorarea cheltuielilor de personal dar şi pentru investiţii şi realizarea unor proiecte finanţate din fonduri europene derulate de instituţiile de învăţămănt superior. La Ministerul Sportului este prevăzut un plus 33,7 milioane lei iar la Academia Română 13,9 milioane lei.

Creditele bugetare au fost reduse pentru Ministerul Afacerilor Interne (-560 milioane lei), Ministerul Mediului (-434 milioane lei), Ministerul Culturii (- 275 milioane lei), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (-151 milioane lei), Ministerul Finanţelor (-147 milioane lei), ANSVSA (- 84,1 milioane lei.), Ministerul Afacerilor Externe (-67,1 milioane lei), la Curtea de Conturi (-23,8 milioane lei) şi Consiliul Superior al Magistraturii (-18,7 milioane lei).

Adrian Câciu a menţionat că din Bugetul Asigurărilor pentru Şomaj s-au acordat 400 de milioane de lei în principal pentru măsuri active de ocupare a forţei de muncă şi indemnizaţii de şomaj acordate în acest an. La Bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate gestionate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate s-au majorat cheltuielile cu bunuri şi servicii cu 2 miliarde de lei pentru decontarea medicamentelor şi a serviciilor medicale, inclusiv asigurarea hranei în spitale şi cheltuielile cu asistenţa socială pentru decontarea concediilor medicale în valoarea de 2,1 miliarde de lei.

Pentru unităţile administrativ teritoriale s-au acordat sume defalcate din TVA pentru anul 2022 suplimentar cu 2,6 miliarde de lei, din care un miliard de lei în scopul achitării plăţilor restante înregistrate în contabilitatea UAT, inclusiv a institutelor publice finanţate integral sau parţial din bugetul local şi a spitalelor publice in reţeaua administraţiei publice locale, 300 de milioane de lei pentru finanţarea cheltuielilor cu bursele acordate elevilor din unităţile de învăţământ special şi de masă şi 500 de milioane de lei pentru finanţarea gratuităţii acordată elevilor din învăţământul preuniversitar acreditat autorizat pentru transportul local rutier şi naval.

Te-ar mai putea interesa și
AUR nu participă la consultările de la Cotroceni; Simion: Nu avem ce discuta cu un preşedinte ilegitim
AUR nu participă la consultările de la Cotroceni; Simion: Nu avem ce discuta cu un preşedinte ilegitim
Preşedintele AUR, George Simion, a anunţat că formaţiunea sa nu participă la consultările de la Palatul Cotroceni pentru că nu recunoaşte legitimitatea preşedintelui Klaus Iohannis....
Costin (BNS): Este greu de crezut că va apărea o nouă Lege de salarizare în sectorul bugetar până în 2029
Costin (BNS): Este greu de crezut că va apărea o nouă Lege de salarizare în sectorul bugetar până în 2029
România va avea o nouă Lege de salarizare în sectorul bugetar, care presupune o creştere de cheltuială salarială, atunci ...
Qatarul va opri livrările de gaze spre UE dacă va fi amendat conform directivei privind diligenţa în materie de durabilitate
Qatarul va opri livrările de gaze spre UE dacă va fi amendat conform directivei privind diligenţa în materie de durabilitate
Qatarul a ameninţat că va opri livrările vitale de gaze spre Uniunea Europeană, dacă statele membre vor pune în aplicare ...
Bolojan: Premierul să fie propus de PSD, iat ministerele conform fiecărui partid
Bolojan: Premierul să fie propus de PSD, iat ministerele conform fiecărui partid
Preşedintele PNL, Ilie Bolojan, anunţă că poziţia formaţiunii politice pe care o reprezintă este ca premierul viitoarei ...