Sursa citată arată că strategia are ca scop gestionarea eficientă a fenomenului imigraţiei, incluzând obiective strategice generale, obiective specifice şi direcţii de acţiune care reflectă politicile stabilite la nivel european, adaptate la realităţile naţionale.
‘Pentru următorii patru ani, se va urmări gestionarea eficientă a imigraţiei, sub toate aspectele sale, respectiv prin: remedierea lacunelor în materie de competenţe specifice şi prin atragerea lucrătorilor înalt calificaţi, o abordare mai robustă a imigraţiei ilegale şi readmisiei, inclusiv o cooperare mai bună cu ţările terţe, protejarea celor care au nevoie de ajutor printr-o politică fermă în domeniul azilului’, precizează comunicatul menţionat.
În ceea ce priveşte azilul, autorităţile urmăresc asigurarea unui acces mai bun la azil a persoanelor care au nevoie de protecţie, o mai bună calitate a condiţiilor de primire şi decizii mai rapide şi mai fiabile în acest domeniu.
‘Având în vedere problemele cu care s-au confruntat statele din imediata vecinătate a României, se au în vedere măsuri pentru gestionarea unitară şi coerentă a situaţiilor determinate de posibila apariţie a unui aflux de imigranţi ilegali pe teritoriul României, generat de situaţii de criză de natură politică, socială, economică sau militară. (…) Autorităţile române vor contribui la crearea unui sistem de admitere flexibil, dar, în acelaşi timp, vor acorda o atenţie deosebită cetăţenilor proveniţi din statele cu potenţial migraţionist sau care pot aduce atingere siguranţei naţionale’, adaugă sursa amintită.
Strategia identifică o serie de factori care pot influenţa imigraţia şi azilul, printre care menţinerea situaţiei conflictuale din Siria, reactivarea conflictului din Irak, menţinerea unei situaţii instabile în zonele limitrofe României (Ucraina, Transnistria), perpetuarea şi creşterea în intensitate a conflictului armat israeliano – palestinian.
Pe de altă parte, documentul fixează şi câteva obiective strategice generale legate de imigraţie, cum ar fi: promovarea migraţiei legale, controale mai riguroase a legalităţii şederii cetăţenilor statelor terţe pe teritoriul României şi aplicarea corespunzătoare a măsurilor de îndepărtare şi a măsurilor restrictive, îmbunătăţirea sistemului naţional de azil.
Strategia naţională cuprinde şi obiective specifice relevante pentru transpunerea şi implementarea obiectivelor strategice generale. Printre acestea se numără: facilitatea accesului pe teritoriul României a cetăţenilor terţi care răspund nevoilor de ocupare a forţei de muncă, favorizarea accesului cetăţenilor statelor terţe către instituţiile de învăţământ superior din România pentru domeniile şi profesiile identificate ca deficitare.
Referitor la Planul de acţiune pe anul 2015, Guvernul apreciază că acesta reprezintă ‘un mijloc prin care se stabilesc activităţi concrete care să conducă la crearea unui sistem flexibil pentru stoparea fenomenului migraţionist aflat în creştere’.