„Este un moment important pentru Ministerul Mediului, pentru că ieri (miercuri – n. r.), în şedinţa de Guvern, s-a luat o decizie de principiu prin parcurgerea şi aprobarea prin memorandum a variantei scenariului, dintre cele trei propuse de firma de consultanţă. Este un moment important pentru că toate ministerele de resort şi Guvernul au fost de acord cu propunerea Ministerului Mediului în ceea ce priveşte alegerea scenariului „România neutră 2050”. Este o provocare pentru România, este o provocare pentru Europa, este o provocare pentru întreaga planetă această trecere la o dezvoltare economică care are în vedere cel mai important element: reducerea emisiilor de carbon, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi trecerea la o dezvoltare sustenabilă şi atingere a acestei neutralităţi până în 2050″, a spus ministrul Mediului.
El a precizat că a fost o consultare intensă, „scurtă, dar extrem de productivă” cu ministerele de resort, consultările fiind conduse de secretarii de stat Sorin Banciu şi Robert-Eugen Szep.
„Este o echipă de profesionişti. Dincolo de faptul că ocupă funcţii politice, cei doi secretari de stat din Ministerul Mediului chiar se pricep în acest domeniu. Le mulţumesc celor din echipa de consultanţă, pentru că scenariile, modelarea în sine au fost o provocare frumoasă pentru dânşii şi pentru noi. Construirea scenariilor, modelarea investiţiilor şi necesarul de investiţii pentru a atinge această neutralitate, implementarea scenariului cel mai ambiţios reprezintă o provocare frumoasă pentru România”, a punctat Tanczos Barna.
Acesta a subliniat că România stă bine la acest capitol, „din păcate, mai ales datorită faptului că industria a făcut un regres semnificativ”, dar există această posibilitate de a asuma scenariul cel mai ambiţios, cu condiţia realizării unor investiţii semnificative în toate domeniile.
„În domeniul transporturilor, pentru mobilitate cu emisii scăzute în domeniul locativ, cu o filosofie nouă pentru construcţiile noi şi investiţii semnificative, chiar uriaşe, pentru reducerea risipei energetice în domeniul locativ, pentru creşterea capacităţii noastre de a folosi mai puţină energie pentru acea suprafaţă locativă, în domeniul autorităţilor locale, în domeniul sanitar, de exemplu, unde iarăşi eficienţa energetică este foarte importantă, în domeniul industrial şi am lăsat la urmă domeniul energetic, unde investiţiile sunt uriaşe şi avem la dispoziţie programe europene, avem PNRR-ul şi fondurile structurale, avem RepowerEU. Toate vor contribui la realizarea acestor ţinte şi implementarea acestui scenariu ‘România neutră 2050′”, a explicat ministrul Mediului.
El a adăugat că scenariile au fost realizate cu sprijinul PriceWaterhouse Coopers şi cu specialişti din Macedonia şi că versiunea adoptată de Guvern „este o bornă despre care se va vorbi mult în următoarele următoarele decenii”.
„E o bornă în care România şi-a asumat că dezvoltarea economică va fi practic decuplată de creşterea emisiilor şi vom asigura o creştere economică care nu va pune o presiune şi mai mare asupra naturii şi, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, vom arăta calea pentru întregul Glob, întregul mapamond, calea dezvoltării economice care nu generează emisii şi mai multe şi nu contribuie şi mai mult la creşterea temperaturii medii şi contribuim astfel şi noi la atingerea ţintei de 1,5 grade C creştere medie care să nu pună în pericol habitatele, natura şi echilibrul ecologic”, a precizat Tanczos Barna.
La rândul său, Alina Jalea, consilier de stat la Cancelaria prim ministrului, coordonator al Comitetului interministerial pe schimbări climatice, a subliniat că această variantă de strategie este un succes, „cel puţin de etapă”, al Guvernului, o viziune care a reuşit să treacă şi să parcurgă drumul instituţional de avize într-un timp record.
„Este pentru prima dată când ministerele se aşază la aceeaşi masă şi discută pe o perioadă mai îndelungată şi într-un mod foarte susţinut, intens, pentru a ajunge la o viziune la nivel de ţară şi pe care dorim să o discutăm astăzi cu dumneavoastră pentru că noi nu putem să dăm viaţa acestui document dacă nu ni-l asumăm toţi actorii relevanţi, interesaţi, afectaţi, dacă nu ne asumăm aceste ţinte”, a afirmat Alina Jalea.
Potrivit MMAP, proiectul Strategiei pe termen lung (2050) a României privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, obiectiv: „România Neutră în 2050”, prezintă viziunea strategică naţională privind contribuţia României la atingerea obiectivului de neutralitate climatică al Uniunii Europene.