Guvernul a modificat legislaţia ASF, cu noi criterii de selecţie pentru conducători, la cererea FMI

„Ne vom asigura că aranjamentele de ordin legislativ şi instituţional privind autoritatea integrată de reglementare a sectorului financiar non-bancar, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) vor fi revizuite pentru a respecta cele mai bune practici internaţionale, mai ales în ceea ce priveşte calificările profesionale minime impuse membrilor Consiliului ASF şi conflictul de interese”, se arată în textul scrisorii obţinute de MEDIAFAX.

Guvvernul a decis recent că membrii Consiliului ASF vor fi renumiţi de Parlament până la 30 iunie, conform organigramei restrânse, luând însă în calcul un prag mai mare al experienţei profesionale obligatorii, de minimum 10 ani, această vechime fiind cerută de către preşedintele Traian Băsescu pentru executivi, dar respinsă de Senat.

Membrii Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) au fost validaţi de către Parlament la sfârşitul lunii aprilie, dar Guvernul a decis, săptămâna trecută, să restrângă numărul acestora, iar Parlamentul să se reunească din nou pentru a numi membrii Consiliului până la data de 30 iunie 2013, când se încheie actuala sesiune.

Ordonanţa stabileşte că Autoritatea de Supraveghere Financiară va fi condusă de către un Consiliu format din 11 membri (în loc de 17), din care vor face parte în continuare un preşedinte, un prim-vicepreşedinte şi trei vicepreşedinţi, ca membri executivi, dar cu un număr al membrilor neexecutivi redus la jumătate, de la 12 la 6 persoane.

Guvernul a decis însă în acelaşi timp că membrii Consiliului ASF trebuie selectaţi exclusiv pe baza unei experienţe profesionale în domeniul financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare de minimum 10 ani.

Prin ordonanţa de săptămâna trecută nu se aduc clarificări suplimentare în ceea ce priveşte conflictul de interese.

În urmă cu două luni, MEDIAFAX a relatat că Dan Radu Ruşanu, numit în funcţia de preşedinte al ASF, va avea sub supraveghere şi firma deţinută de familia sa, Internaţional Sinaia, listată pe piaţa Rasdaq a Bursei de Valori Bucureşti, dar el a susţinut că nu există incompatibilitate.

Familia Ruşanu controlează 91,1% din titlurile International Sinaia, un pachet de 44,15% din titluri fiind deţinute prin intermediul firmei RADAN 2000 (deţinută de soţia deputatului), iar fiicele acestuia au cumulat aproape 47%. Cele mai recente raportări, publicate pe Bursa de Valori Bucureşti la finele anului trecut, arată că un pachet de 8,9% din companie este deţinută de mici acţionari.

International Sinaia este listată pe piaţa Rasdaq a Bursei de Valori Bucureşti.

Contactat de MEDIAFAX, Dan Radu Ruşanu a declarat că situaţia sa nu se încadrează în incompatibilităţile prevăzute de lege în cazul societăţilor comerciale, respectiv ale articolului 9, litera d) din Legea privind funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

Ruşanu a precizat că obiectul de activitate al International Sinaia este turismul, iar legea prevede ca membri ASF să nu deţină personal sau „membrii familiei lor până la gradul al treilea inclusiv, direct sau indirect, o participare de peste 5% din capitalul entităţilor prevăzute la litera d) sau din drepturile de vot, ori o participaţie care să permită exercitarea unei influenţe semnificative asupra luării deciziilor în adunarea generală sau în consiliul de administraţie al acestora”.

De asemenea, Ruşanu a indicat prevederile menţionate la litera d) al articolului 9, care precizează entităţile în care nu pot activa membri ASF: „cele care vizează activitatea intermediarilor în instrumente financiare şi a organismelor de plasament colectiv, societăţile de administrare a investiţiilor, cele care vizează activitatea asiguratorilor, reasiguratorilor, intermediarilor în asigurări şi reasigurări şi a altor activităţi în legătură cu acestea, cele care vizează sistemul de pensii private, conform Legii 411/2004, societăţile de investiţii financiare”.

Preşedintele Traian Băsescu a trimis iniţial legea în Parlament pentru reexaminare, arătând că forma aprobată de Guvern prin ordonanţă de urgenţă era mai strictă în privinţa cerinţelor pentru membrii ASF, atât în ceea ce priveşte experienţa profesională, cât şi legăturile de rudenie şi de interese.

În varianta aprobată de Guvern, persoanele numite la conducerea ASF trebuiau să nu fie membri în consiliile de administraţie, consiliile de supraveghere, directorate sau în comisiile de cenzori, să nu deţină funcţia de directori ori alte funcţii la persoanele juridice şi entităţile care sunt supuse supravegherii ASF şi să nu deţină ei şi/sau membrii familiilor lor până la gradul al treilea inclusiv, direct sau indirect, o participaţie de cel puţin 10% din capitalul acestor persoane juridice şi entităţi sau din drepturile de vot ori o participaţie care să permită exercitarea unei influenţe semnificative asupra luării deciziilor în adunarea generală sau în consiliul de administraţie a acestora.

Acest text a fost însă modificat în Camera Deputaţilor, la Comisia Juridică, la iniţiativa deputaţilor Vasile Varga (PNL), Ioan Cupşa (PNL), Alina Gorghiu (PNL), Luminiţa Adam (PP-DD), Eugen Nicolicea (PSD) şi Cosmin Necula (PSD).

Textul Guvernului acoperea din punct de vedere legal toate firmele care intră în sfera de supraveghere a noului organism, inclusiv firmele care au acţiuni listate, întrucât ASF a preluat atribuţiile celor trei comisii de supraveghere financiară, respectiv CNVM, CSA şi CSSPP.

Printre drepturile pe care le are ASF în ceea ce priveşte companiile listate se regăsesc limitarea drepturilor de vot în AGA, analizarea preţului şi modalităţii prin care acesta a fost stabilit într-o ofertă derulată pentru delistarea unei companii.

De asemenea, ASF poate aplica amenzi şi alte sancţiuni pentru şefii firmelor listate sau acţionarii acestora, dacă aceştia încalcă prevederi ale legislaţiei pieţei de capital.

Astfel, în cazul în care familia Ruşanu va dori să delisteze Internaţional Sinaia, Dan Radu Ruşanu ar putea superviza, din calitatea de preşedinte al ASF, dacă preţul propus acţionarilor minoritari a fost calculat cu respectarea prevederilor legislative.

Mai mult, ASF poate solicita societăţii admise la tranzacţionare toate informaţiile pe care le consideră necesare, în vederea protecţiei investitorilor şi asigurării unei funcţionări ordonate a pieţei.