Guvernul a modificat normele de aplicare ale Legii Codului fiscal
”Scopul acestor completări este abordarea mai facilă a legislaţiei fiscale, prin clarificarea normelor de aplicare. Actul normativ (…) modifică şi completează HG nr. 1/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal”, se precizează într-un comunicat al Executivului transmis AGERPRES.
Astfel, la capitolul ”Impozite şi taxe locale” au fost aduse clarificări în cazul clădirilor/terenurilor proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ teritoriale care fac obiectul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă, care se referă la perioade mai mici de o lună.
”În aceste situaţii obligaţia declarării şi plăţii taxei pe clădiri/teren aparţine persoanei de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă”, precizează sursa citată.
De asemenea, au fost completate prevederile referitoare la depunerea declaraţiilor de către persoanele fizice care au în proprietate clădiri cu destinaţie mixtă sau nerezidenţială.
În cazul persoanelor care au în proprietate clădiri cu destinaţie mixtă pentru care suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu pot fi evidenţiate distinct, dacă proprietarul depune declaraţia privind destinaţia mixtă a clădirii, însoţită de o declaraţie pe propria răspundere prin care se atestă faptul că ‘nici una din cheltuielile cu utilităţile nu este înregistrată în sarcina persoanei care desfăşoară activitatea economică’ se va datora impozitul pe proprietăţi utilizate în scop rezidenţial.
În ceea ce priveşte impozitul pe clădiri, s-au adus lămuriri privind ”ultima valoare impozabilă înregistrată în evidenţele fiscale”, precizându-se că nu mai este necesară depunerea rapoartelor de evaluare în cazul rapoartelor de reevaluare întocmite în intervalul 2013-2014 şi înregistrate în situaţiile financiare în aceeaşi perioadă, precum s-a şi precizat că în cazul persoanelor juridice care dobândesc clădiri prin construire în ultimii trei ani ai anului de referinţă, valoarea clădirii este cea prevazută în procesul-verbal de recepţie finală.
Totodată, a fost detaliată modalitatea acordării scutirii de impozit pe clădiri/terenuri, specificându-se faptul că scutirea de impozit se acordă corespunzător cotei-parţi din dreptul de proprietate asupra clădirii/terenului şi a fost exemplificat modul de determinare a calculului impozitului pe teren în cazurile în care un contribuabil deţine mai multe terenuri situate în intravilan, înregistrate în registrul agricol la alte categorii de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii.
În cazul mijloacelor de transport, au fost detaliate prevederile privind regimul actului de înstrăinare – dobândire în diferite cazuri de înstrăinare a unui mijloc de transport şi au fost completate prevederile referitoare la perioada de transmitere în format electronic a situaţiei centralizatoare a radierilor/înmatriculărilor/înregistrărilor mijloacelor de transport din unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială.
La capitolul ”Taxa pe valoarea adăugată” au fost aduse clarificări cu privire la momentul la care intervine faptul generator de taxă în cazul unor servicii de închiriere, leasing, concesionare, arendare de bunuri, acordare cu plata pe o anumită perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct şi superficie, asupra unui bun imobil, în situaţia în care nici contractul, nici factura nu prevăd un termen-limită pentru efectuarea plătii.
În privinţa cartelelor preplătite care pot fi utilizate pentru mai multe scopuri şi pentru care nu se poate determina momentul utilizării creditului şi destinaţia acestuia s-a precizat că tratamentul este similar cu cel al cartelelor preplătite care pot fi utilizate numai pentru servicii de telecomunicaţii.
În Hotărârea Guvernului de modificare a normelor de aplicare se menţionează că o persoană care vinde un voucher cu scop multiplu, fără să efectueze şi livrarea de bunuri/ prestarea de servicii în schimbul acestuia, se considera că realizează tranzacţii cu mijloace de plată, iar sumele încasate din vânzarea voucherului nu reprezintă contravaloarea unor operaţiuni în sfera de aplicare a TVA.
De asemenea, în actul normativ au fost explicitate condiţiile în care se aplică taxarea inversă în cazul bunurilor prevăzute la art. 331 alin. (2) lit. i) – k) din Codul fiscal, având în vedere condiţia suplimentară, introdusă prin Legea nr. 358/2015, respectiv ca valoarea pe factură să fie egală sau mai mare de 22.500 de lei, fiind inclus şi un exemplu în acest sens; s-au completat prevederile legale cu regimul TVA aplicabil achiziţiilor intracomunitare de medicamente care fac obiectul contractelor cost-volum-rezultat care sunt transportate din alt stat membru în România în vederea testării.
Totodată, s-a clarificat faptul că TVA se consideră inclusă în contrapartida unei livrări sau prestări şi atunci când contrapartida este stabilită prin lege, licitaţie, hotărâre a instanţei sau alte situaţii similare fără nicio menţiune referitoare la TVA.
”S-a precizat faptul că întreprinderile mici care se înregistrează în scopuri de TVA au dreptul să ajusteze taxa indiferent dacă se înregistrează la depăşirea plafonului de scutire sau prin opţiune, în primul decont depus după înregistrare sau într-un decont ulterior. S-au prevăzut toate categoriile de bunuri/servicii pentru care nu se justifica ajustarea taxei deduse în cazul anulării înregistrării în scopuri de TVA. S-a inclus posibilitatea ajustării taxei deduse pentru bunurile de capital într-o declaraţie stabilită prin ordin al preşedintelui ANAF, în cazul în care din eroare nu s-a efectuat ajustarea în ultimul decont depus, de către persoanele impozabile cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA. S-au completat informaţiile care trebuie înscrise în facturi referitoare la adresa furnizorului/prestatorului, prin menţionarea judeţului/sectorului”, se mai arată în comunicatul Executivului.
Actul normativ clarifică şi condiţiile în care nu se aplică regulile asocierii şi a fost introdus un exemplu pentru situaţia în care o parte din bunurile rezultate în urma unei asocieri sunt distribuite către membrii, respectiv s-a clarificat faptul că o astfel de distribuire reprezintă din punct de vedere al TVA o livrare de bunuri cu plată în sfera TVA.
La capitolul ”Accize şi alte taxe speciale” s-a precizat faptul că în toate situaţiile în care autorizarea/reautorizarea operatorilor economici intră în competenţa comisiei, certificatul de atestare fiscală şi datele cu privire la cazierul fiscal se obţin de către direcţia de specialitate care asigură secretariatul comisiei, de la nivelul autorităţii fiscale centrale. A fost eliminată obligaţia prin care destinatarii înregistrării trebuie să depună cerere de modificare a autorizaţiei şi în cazul modificării cantităţii de produse accizabile precum şi a obligaţiei de a depune situaţia lunară centralizatoare a livrărilor de produse accizabile.
”S-a precizat expres faptul că nedepunerea în termen a cererii de restituire şi a documentelor însoţitoare nu conduce la pierderea dreptului de restituire, cu condiţia ca acestea să fie depuse în cadrul termenului de prescripţie prevăzut la art. 219 din Codul de procedură fiscală. S-au clarificat situaţiile în care un antrepozit fiscal poate livra în vrac alcool etilic denaturat în regim de scutire directă şi indirectă de la plata accizelor. Au fost stabilite documentele pe care operatorii economici trebuie să le depună pentru a putea beneficia de restituirea accizelor în cazul scutirii indirecte”, se arată în comunicatul Executivului.
La capitolul ‘Impozitul pe venit’ au fost detaliate reglementările cu privire la excluderea de la evaluare a avantajelor sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în cota de 50%. Conform prevederilor din Codul fiscal, Titlul II şi Titlul IV – acestea reprezintă avantaje neimpozabile, la nivelul persoanei fizice beneficiare, se mai menţionează în comunicatul Guvernului.