„În cadrul politicii de coeziune, România are alocat un buget de 43 de miliarde de euro (…) Un buget pe care îl avem de cheltuit până pe 31 decembrie 2029, iar în acest context trebuie, prin măsurile pe care guvernul le adoptă, ca proiectele de infrastructură, mai ales cele care vizează infrastructura de transport, să aibă continuitatea finanţării asigurată, respectiv să nu existe întreruperi în implementarea acestor proiecte. Guvernul a adoptat astăzi un pachet de măsuri pentru operaţionalizarea a unei treimi din bugetul alocat politicii de coeziune, respectiv 16 miliarde de euro sunt astăzi operaţionalizaţi pentru a accesa proiecte şi a dezvolta componenta de proiecte de investiţii în infrastructura de transport 9,2 miliarde euro, în infrastructura de apă-canalizare trei miliarde de euro, în infrastructura specifică de deşeuri cinci sute de milioane de euro, pentru managementul riscului alte 500 de milioane de euro şi o componentă importantă de infrastructură este cea legată de infrastructura de sănătate, care în cadrul politicii de coeziune are asigurat un buget de 2,9 miliarde”, a declarat Marcel Boloş, joi, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, scrie Agerpres.
Referitor la proiectele pe infrastructura de transport, el a menţionat că pentru 600 de km de autostradă va fi asigurată continuitatea implementării şi asigurării finanţărilor din fonduri europene, dând ca exemple Autostrăzile Sibiu – Piteşti, Transilvania, Braşov – Bacău, Târgu Mureş-Târgu Neamţ şi partea de nord din Centura Bucureştiului. Ca proiecte de infrastructură feroviară, el a menţionat căile feroviare Craiova – Drobeta Turnu Severin – Caransebeş şi Braşov- Predeal, însumând 360 de kilometri de cale ferată.
Componenta de infrastructură de apă-canalizare, a adăugat acesta, cuprinde un pachet de opt proiecte, între care proiectele din judeţele Teleorman, Maramureş, Prahova, Harghita, Giurgiu, Hunedoara, Caraş-Severin, Neamţ.
Boloş a menţionat că în privinţa managementului riscului banii vor fi asiguraţi pentru componenta de infrastructură pentru situaţii de urgenţă, respectiv achiziţia a 1.200 de ambulanţe pentru Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi pe o componentă care are în vedere combaterea riscului de secetă care prevede achiziţia de tunuri antigrindină şi de avioane dotate cu echipamente speciale pentru sporirea precipitaţiilor şi creşterea frecvenţei precipitaţiilor.
Acesta s-a referit şi la partea de infrastructură de sănătate care beneficiază de măsurile de operaţionalizare a bugetului alocat pentru perioada de programare 2021-2027, subliniind că toate cele trei spitale regionale de urgenţă: Craiova, Iaşi, Cluj-Napoca au în continuare cadrul necesar pentru ca proiectele să nu fie întrerupte.
Ministrul a precizat că, odată cu aprobarea programelor operaţionale, a celui de transport, de dezvoltare durabilă sau de sănătate, se va putea intra în proceduri de decontare cu Comisia Europeană.
„Ţin să menţionez că pot să apară modificări după aprobarea programelor operaţionale, dar noi ne-am luat angajamentul ca tot ce se va impune ca modificare se va opera la nivelul proiectelor de infrastructură, pe care le-am menţionat şi ne vom conforma la regulile impuse prin aprobarea acestor programe operaţionale”, a mai declarat Boloş.