România va avea în cel mai scurt timp o bursă a gazelor odată cu înfiinţarea unui operator de piaţă pe modelul OPCOM din electricitate. Cel puţin aşa se angajează Guvernul României în faţa FMI în ultima scrisoare de intenţie publicată de instituţia financiară internaţională. În document se precizează că până la 1 aprilie trebuie desemnat operatorul de piaţă. Cum termenul a trecut deja, autorităţile spun că se va face „repede” fără a fi avansată o dată. „Trebuie să înfiinţăm cât mai repede operatorul pieţei de gaze. Personal, cred c-ar trebui făcută pe platforma OPCOM pentru că exista deja şi sistemul şi experienţa celor de-acolo. Urmează să se decidă, însă”, spune Alexandru Săndulescu, director Politici Energetice în ministerul Economiei. De altă părere este Tudor Şerban, consilier al ministrului Economiei, Lucian Bode. Acesta precizează că modelul pieţei de gaze este sensibil diferit de cel al energiei electrice aşa că platforma de tranzacţionare ar trebui să fie la Transgaz. „Vom vedea. Cert e că odată cu înfiinţarea operatorului punem bazele unei adevărate pieţe a gazului”, arată Şerban.
OPCOM îndeplineşte rolul de administrator al pieţei de energie electrică, furnizînd un cadru organizat, pentru desfăşurarea tranzacţiilor comerciale în cadrul pieţei angro de energie electrică. Printre funcţiile sale se numără exercitarea funcţiei de organizator şi administrator al pieţei centralizate pentru contracte bilaterale, exercitarea funcţiei de organizator şi administrator al pieţei de certificate verzi, exercitarea funcţiei de administrator al platformei pentru tranzacţionarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, activitatea de supraveghere a funcţionării pieţelor administrate şi colectarea şi publicarea datelor statistice despre piaţă.
Pe bursa gazelor din România se vor tranzacţiona gaze de producţie locală, gaze de la ruşi, din Europa de Vest, aduse prin conducta Arad- Szeged şi de la bulgari prin viitoarea conductă Calafat- Bechet a cărei construcţie va începe în acest an. Vor exista, de fapt, două conducte, una prin care gazul din Bulgaria să ajungă în România iar cealaltă să ducă peste Dunăre gaz românesc. Proiectul beneficiază, în parte, de finanţare europeană, la sfârşitul anului trecut Comisia Europeana aprobând 9 milioane de euro pentru interconectarea de gaz Bulgaria-România.
În prezent, preţul gazelor produse local este de 160 de dolari, din Ungaria se aduc cu circa 490 de dolari mia de metri cubi, gazele ruseşti costă circa 540 de dolari iar bulgarii cumpără de la ruşi gaze la acelaşi preţ cu noi – 540 de dolari.
În februarie 2011, Consiliul European a decis că fiecare stat membru al UE ar trebui să aibă cel puţin două surse de gaze naturale şi energie electrică până în 2014, pentru a evita repetarea crizei ruso-ucrainene a gazului din iarna 2008-2009.