Achitarea arieratelor de către autorităţile locale este unul dintre principalele angajamente asumate constant de România în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi nerespectat de fiecare dată.
Luni, premierul Victor Ponta a declarat că, în momentul de faţă, România nu îndeplineşte criteriul, dar că acesta trebuie îndeplinit până în iunie, când este board-ul FMI, şi că, în caz contrar, acordul cu Fondul nu va intra în boardul instituţiei financiare.
Legea finanţelor publice locale stabileşte, în forma modificată din 2010, că Guvernul alocă bani din Fondul de rezervă numai acelor unităţi administrativ-teritoriale ale căror plăţi restante înregistrate la sfârşitul anului anterior celui în care se solicită alocarea de sume sunt mai mici decât plăţile restante consemnate la finele anului anteanterior celui în care este formulată solicitarea.
Printr-o ordonanţă de urgenă aprobată în şedinţa de miercuri, Guvernul a decis însă ca această condiţie să fie suspendată până la 31 decembrie 2013.
La aceeaşi procedură a apelat şi Guvernul Ungureanu, în luna aprilie a anului trecut, pentru plata arieratelor.
Prin ordonanţa aprobată miercuri, Executivul a mai stabilit că, tot prin derogare de la Legea finanţelor publice, din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvernului pot fi alocate, până la sfârşitul acestui an, prin hotărâre de guvern, sume şi pentru plata arieratelor înregistrate de spitalele din subordinea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale.
Legea finanţelor publice prevede în mod clar că Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului se repartizează unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat şi ai bugetelor locale, pe bază de hotărâri ale Guvernului, pentru finanţarea unor „cheltuieli urgente sau neprevăzute” apărute în timpul exerciţiului bugetar.
Arieratele reprezintă acele plăţi restante cu o vechime mai mare de 90 de zile.
Acordul cu FMI expiră în vara acestui an, iar autorităţile de la Bucureşti şi-au propus să încheie o nouă înţelegere financiară.