Guvernul amână mai multe prevederi care trebuiau să intre în vigoare la 1 ianuarie, pe motiv că pun presiune pe buget

Impactul măsurilor amânate asupra bugetului este considerat insuportabil în nota de fundamentare a proiectului.

„Neadoptarea în regim de urgenţă a măsurilor propuse prin prezentul proiect de act normativ ar genera un impact asupra deficitului bugetului general consolidat de 6,08% din PIB în anul 2017, ceea ce presupune un deficit bugetar în 2017 de 9,76% din PIB”, arată documentul.

Prin această OUG se propune amânarea creşterii cotei de contribuţie la pilonul II de pensii la 6% din veniturile brute până în anul 2018. Pentru 2017, nivelul propus este de 5,5%, în creştere de la 5,1% în 2016.

„În termen de 10 ani de la începerea activităţii de colectare, cota de contribuţie la fondul de pensii se majorează la 6%, cu o creştere de 0,5 puncte procentuale pe an până în anul 2015 inclusiv, respectiv cu o creştere de 0,1 puncte procentuale în anul 2016, cu o creştere de 0,4 puncte procentuale în anul 2017 şi cu o creştere de 0,5 puncte procentuale în anul 2018, începând cu data de 1 ianuarie a fiecărui an”, se arată în proiectul OUG.

De asemenea, OUG permite menţinerea numărului actual de angajaţi în primării, deşi unele ar trebui să renunţe la personal, pentru că a scăzut populaţia.

Consecinţa ar fi ca un număr de peste 2.400 de angajaţi să fie disponibilizaţi din 1.010 primării, iar alte peste 440 de primării, ale localităţilor în care populaţia a crescut, să poată angaja aproape 1.200 de angajaţi.

De asemenea, nu se plătesc tichete cadou, tichete de masa şi de creşă, de vacanţă şi nu se vor plăti orele suplimentare, iar acestea se vor compensa cu timp liber.

„În anul 2017, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora”, se precizează în proiect.

Totodată, prin OUG menţine suprataxarea companiilor româneşti din sectorul producţiei şi distribuţiei de energie, o măsură care, avertizează specialiştii, favorizează importul de gaze de la Gazprom şi defavorizează producătorii români de gaze, respectiv Romgaz şi Petrom.

„Termenul prevăzut la art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 261/2013, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 31 decembrie 2017, inclusiv.Art. 16 – Termenul prevăzut la art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă până la data de 31 decembrie 2017, inclusiv”, arată proiectul.

Romgaz a cerut în noiembrie eliminarea suprataxei pe veniturile suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor, care îi avantajează pe importatori.

Prin două acte normative ale guvernului, din 2013 şi 2014, a fost introdus impozitul asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a adoptării calendarului de liberalizare a preţurilor la gaze.

Astfel, producătorii interni plătesc statului, conform unei formule de calcul, 60% din diferenţa de preţ al gazelor ce se utiliza în anul 2012 (45,71 lei/MWh) şi „preţul mediu ponderat al gazelor naturale din producţia internă corespunzătoare cantităţilor comercializate pe piaţa concurenţială pentru consumatorii noncasnici, nu mai mic de 72 lei/MWh”.

În cadrul preţului, faţă de un anumit nivel stabilit prin lege şi până la nivelul de vânzare, 60% din acea diferenţă merge la stat.

Romgaz este una din cele mai profitabile companii ale statului. În primele nouă luni din acest an, profitul net al companiei a scăzut cu 27%, până la 713,7 milioane lei, în timp ce cifra de afaceri a scăzut cu 18%, la 2,4 miliarde lei, activitatea producătorului fiind afectată de scăderea consumului de gaze.