Guvernul avertizează că România ar putea depăși ținta de deficit bugetar prin majorarea salariilor de la Transporturi
Guvernul a sesizat Curtea Constituțională a României cu privire la dispozițiile Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor, adoptată de Parlament în 28 iunie 2016.
Guvernul României a cerut CCR exercitarea controlului de constituționalitate a dispozițiilor Legii mai sus menționate, având obiecții asupra unui amendament ce a fost introdus în actul normativ și adoptat în Plenul Camerei Deputaților, în calitate de cameră decizională, și anume: amendamentul propune majorarea salariilor de bază ale personalului din cadrul Ministerului Transporturilor cu 23 de clase de salarizare succesive față de clasa deținută, respectiv o majorare salarială de 57,5%, începând cu 1 septembrie 2016.
Referitor la această prevedere, Executivul consideră că:
1. Potrivit prevederilor art.3din O.U.G nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, începând cu luna august a anului curent, salariile de bază ale personalului încadrat pe funcții publice și contractuale din aparatul propriu al ministerelor, inclusiv Ministerul Transporturilor, se stabilesc, prin asimilare, la nivelul de 70% din nivelul salariilor de bază aferente funcțiilor din cadrul Secretariatului General al Guvernului.
Așadar, acordarea unei majorări salariale suplimentare doar pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Transporturilor are caracter discriminatoriu și va duce la inechități între personalul din aparatul propriu al ministerelor. Măsura contravine astfel scopului art.3, anume de a elimina diferențele de salarizare pentru muncă eglă în unități similare.
2. Totodată, prin aplicarea cumulată a prevederilor ordonanței cu amendamentul adoptat de Parlament, personalul din Ministerul Transporturilor ar urma să beneficieze de o creștere salarială de peste 150%, comparativ cu luna septembrie 2015.
Măsura propusă generează presiuni financiare suplimentare asupra cheltuielilor bugetului general consolidat de circa 3,4 milioane de lei, pentru anul 2016 și 13,6 milioane de lei, pentru 2017.
Mai mult decât atât, potrivit art.138 alin (5) din Constituția României, republicată, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare. În același sens, art. 15 din Legea nr.500/ 2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, dispune ca „în cazul în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/măsuri/politici a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va întocmi o fișă financiară”. Fișa trebuie să conțină impactul asupra bugetului general consolidat, ținând cont de:
· Schimbările anticipate în veniturile și cheltuielile bugetare pentru anul curent și următorii patru ani
· Estimări privind eșalonarea creditelor bugetare și a creditelor de angajament, în cazul acțiunilor anuale și multianuale care conduc la majorarea cheltuielilor
· Măsurile avute în vedere pentru acoperirea majorării cheltuielilor sau a minusului de venituri, pentru a nu influența deficitul bugetar.
Astfel, există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptată de Parlamentul României. Mai mult decât atât, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar și, posibil, depășirea țintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecința încălcării Tratatului de la Maastricht, avertizează reprezentanții Guvernului.
Citește și Lista sporurilor pe care le primesc angajaţii instituţiilor subordonate Ministerului Transporturilor