Consilierul de stat Mădălina Turza a anunţat sâmbătă, la finalul reuniunii task-force-ului pentru gestionarea situaţiei din Ucraina, că aceste grupuri de lucru vor fi create pentru a veni cu un răspuns consolidat în problema refugiaţilor care aleg să rămână în România.
„La nivelul Guvernului există Comisia Ucraina sau Task-Force 2, coordonată de şeful Cancelariei şi de asemenea există un grup de coordonare strategică a asistenţei umanitare. Din cadrul acestui task-force de la nivelul Guvernului fac parte principalele ministere responsabile de gestionarea situaţiei refugiaţilor, respectiv Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Muncii, Ministerul Familiei, Ministerul Dezvoltării şi Lucrărilor Publice şi alte ministere, însă pentru faza aceasta de dezvoltare a măsurilor de protecţie aceste ministere vor organiza şase grupuri de lucru, focusate sau orientate pe zonele nevralgice, în care România trebuie să vină cu un răspuns consolidat pentru protecţia refugiaţilor care aleg să rămână în România, respectiv un grup de lucru pe sănătate, un grup de lucru pe educaţie, un grup de lucru care va gestiona problema ocupării sau accesului refugiaţilor la piaţa muncii, un grup de lucru destinat problemelor ce ţin de locuire, pentru că aceşti oameni vor trebui să aibă soluţii concrete pe termen mediu şi lung, pentru că ei nu pot sta pe o perioadă în corturi sau centre”, a precizat Mădălina Turza, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria.
De asemenea, un grup de lucru va fi destinat persoanelor vulnerabile, persoane cu dizabilităţi, vârstnici, oameni care se află în diferite situaţii de vulnerabilitate, iar un grup „aparte” va fi destinat măsurilor pentru copii şi tineri.
Ea a explicat că măsurile care vor fi luate pentru ajutorarea refugiaţilor vor fi pe termen mediu şi lung.
„Dacă în prima fază de răspuns de urgenţă Guvernul României a venit cu măsuri, inclusiv de reglementare, pentru asistenţa şi protecţia refugiaţilor, în sensul în care le-am oferit acces la sistemul nostru de sănătate, de educaţie, acum, în faza în care trebuie să ne gândim pe termen mediu şi lung, este necesar să venim cu mai mult decât măsuri formale sau de acces. Este nevoie să venim cu măsuri substanţiale. (…) Practic, faza a doua a răspunsului umanitar pe care România îl dă are legătură cu dezvoltarea serviciilor de calitate şi a unei umbrele de protecţie efectivă pe termen mediu şi lung pentru refugiaţi. Ei sunt şi vor fi beneficiari de protecţie temporară”, a adăugat Mădălina Turza.
Consilierul de stat şi-a exprimat mulţumirea că alături de statul român, care ia măsuri de protecţie a refugiaţilor ucraineni, se află organismele internaţionale şi societatea civilă.
„Aceasta reprezintă imaginea de ansamblu a răspunsului României vizavi de criza umanitară a refugiaţilor pe care, iată, o implementăm şi am ajuns la faza a doua, fiind foarte mulţumiţi de faptul că alături de noi se află organismele internaţionale şi societatea civilă care sunt sigură că vor aduce plus de valoare în ecuaţia calităţii protecţiei pe care ne dorim s-o oferim”, a mai spus Turza.