Guvernul dă Primăriei Capitalei posibilitatea să prelungească actualul PUG al Bucureştiului cu cinci ani

Ministerul Dezvoltării Regionale vrea să modifice legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul şi să dea posibilitatea consiliilor locale de a prelungi PUG-urile care urmează să expire la sfârşitul acestui an. Astfel, PUG-urile realizate înainte de 2003 vor putea fi prelungite până la 31 decembrie 2023. 

PUG-ul Bucureştiului, spre exemplu, a fost elaborat în 2000 (foto), iar noul plan ar trebui finalizat la sfârşitul acestui an, potrivit declaraţiilor anterioare ale oficialilor Primăriei. 

„Datorită atât dificultăților de finanțare, cât și duratelor lungi de avizare impuse de actualul sistem de avize, acorduri și evaluări de impact, în prezent, la nivelul teritoriului național există un număr semnificativ de planuri urbanistice generale care sunt în curs de actualizare dar vor expira fără a mai putea fi prelungite„, se arată în proiectul de OUG supus dezbaterii publice. 

Informaţiile obținute de Minister de la autoritățile administrației publice locale arată că anul acesta vor expira circa 48% din totalul planurilor urbanistice generale, în 2019 6%, iar în 2020 aproximativ 7%. În proiectul de OUG se mai arată că feninalizarea noilor PUG-uri ar putea duce la „întârzieri sau blocaje în domeniul autorizării executării lucrărilor de construcții pentru investiții publice și private”. 

Noul PUG, mai complicat 

Chiar dacă guvernanţii oferă această păsuire cu cinci ani, arhitectul Călin Negoescu, asociat al biroului Westfourth Architecture, nu crede că un nou PUG al Bucureştiului va fi actualizat până la sfârşitul acestui an. 

„S-a tot amânat de câteva ori predarea noului PUG pentru Bucureşti, nu a apărut nimic, nu ştim ce e acolo, am auzit tot felul de zvonuri şi se pare că intenţia e să facă o reglementare mult mai complicată şi mult mai greu de folosit, ceea ce nu cred că e o idee bună, din punctul meu de vedere, de proiectant”, a declarat pentru ECONOMICA.NET, Călin Negoescu. 

Acesta mai spune că din momentul în care vor apărea discuţiile pe marginea noului PUG, acestea vor fi „atât de aprinse şi de complicate, că vor mai trece nişte ani până să devină literă de lege.

Demersurile pentru noul PUG au început în 2012, iar în octombrie 2014, elaboratorul PUG (sub conducerea Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”) preda municipalității studiile de fundamentare ale primei etape de elaborare. La sfârşitul lui 2015, primarul interimar de la acea vreme, Răzvan Sava, spunea că noul PUG se află în prima fază din cele patru, dar şi că principala cauză a întârzierii a fost absența datelor urbane deținute de sectoarele capitalei,

„Amânarea și lipsa consultărilor publice demonstrează că, de fapt, nu există interes pentru planul urbanistic general și că este mai convenabil să nu se facă nimic”, se arată într-un raport pentru Bucureşti, realizat de Ordinul Arhitecţilor. 

Arhitecţii m ai spun că noul PUG se află de-abia la prima etapă din cele patru, iar în tot acest timp nu a avut loc nicio consultare publică. Viceprimarul Capitalei, Aurelian Bădulescu, declara recent că stadiul de realizare a PUG-ului este avansat, la 75%. 

Părţi pozitive şi negative 

În ultimii ani, mai ales după ce efectele crizei s-au estompat iar investitorii au revenit în piaţă, Bucureştiu a cunoscut o creştere a activităţii pe partea de construcţii. În cazul ipotetic în care Primăria Capitalei nu va finaliza anul acesta PUG-ul şi va prelungi cu cinci ani valabilitatea celui din 2000, există şi părţi pozitive, mai ales pentru cei care vor să construiască în următorii ani. 

„Partea pozitiva este că cei ce au un proiect pregătit pentru o construcţie şi au în vedere începerea construcţiei după termenul de expirare a PUG-ului şi înainte ca acesta să fie prelungit, îşi vor continua procesul de construcţie, nefiind necesar să reia procesul de autorizare a proiectului. Oricum, cei mai mulţi dezvoltatori de birouri sau rezidenţial îşi fac planuri de investiţie pe maximum trei ani (construcţie, livrare proiecte şi vanzare/închiriere) şi preferă să fie mai precauţi şi să se protejeze în cazul unor eventuale scăderi ale pieţei”, a declarat pentru ECONOMICA.NET, Bogdan Plutariu, project manager în cadrul departamentul de Project&Development Services al JLL România. 

Având în vedere că PUG-ul Bucureştiului este unul vechi de aproape 20 de ani, iar de atunci oraşul s-a schimbat, Plutariu vede însă şi aspectele negative a unei posibile decizii de a prelungi PUG-ul cu cinci ani.

„PUG-ul oraşului are şi părţi negative care trebuie îmbunătăţite prin noi reglementări. Una dintre modificările pe care le vedem necesare este creşterea regimurilor de înăltime a construcţiilor şi a coeficientului de utilizare a terenurilor. În contextul în care preţul terenurilor este în continuă creştere, investiţiile în noi construcţii trebuie încurajate şi de aceea este necesară îmbunătăţirea parametrilor de utilizare a terenurilor pentru ca raportul preţ de achiziţie teren/ cost construcţie/ preţ vânzare să fie fezabil”, mai spune Plutariu.

Oficialul JLL mai spune că un alt element care s-ar putea modifica prin PUG este îmbunătăţirea infrastructurii şi definirea regimului de constructie în ariile protejate, dar şi în afara acestora.

„Ne referim aici la eliminarea birocraţiei pentru obţinerea autorizaţiilor, la o mai buna definire şi transparenţă a termenilor care fac referire la lucrările de constructie, precum şi la stabilirea unei arhitecturi logice a noilor construcţii atât în sectorul rezidenţial, cât şi cel de birouri”, completează Bogdan Plutariu. 

CITEŞTE ŞI Firea vrea o nouă lege a Capitalei şi finalizarea Planului Urbanistic General revizuit 

Modificări şi pentru arhitecţii care nu au master 

Tot cu cinci ani este prelungită şi perioada în care arhitecţii-şefi din cadrul primăriilor îşi pot finaliza studiile de master sau postuniversitare în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, necesare, potrivit legii, pentru a ocupa aceste posturi.

Termenul limită până la care aceştia trebuiau să-şi finalizeze studiile este de 13 iulie 2018. Unul dintre motivele invocate pentru care se prelungeşte această perioadă cu cinci ani se referă la faptul că arhitecţii şefi trebuie să urmeze cursurile de master în paralel cu activitatea din primării, dar şi faptul că în centrele mari universitare care oferă astfel de programe numărul de locuri este mic. 

„După data de 13 iulie a.c. există riscul ca multe unități administrativ-teritoriale, unde funcția de arhitect șef este exercitată de persoane care nu au îndeplinit până la acest termen condițiile de studii prevăzute de lege, să rămână fără posibilitatea de a întocmi documentațiile prevăzute de lege pentru a propune aprobarea planurilor urbanistice generale, zonale şi de detaliu , de a emite avize de oportunitate pentru elaborarea planurilor urbanistice zonale inițiate de investitorii privați, de a emite certificate de urbanism și autorizații de construire/desființare, generându-se un blocaj important în implementarea investițiilor private și publice, inclusiv realizate cu fonduri europene”, se mai arată în documentul citat.