După ce a fost mult timp campioană a rigorii bugetare, Germania a fost nevoită să suspende aşa-numita „frână a datoriilor”, între 2020 şi 2022, pentru a permite cheltuieli suplimentare în contextul pandemiei.
„Guvernul federal va propune o rezoluţie către Bundestag (Camera inferioară a Parlamentului) pentru a declara o situaţie extraordinară de urgenţă pentru 2023”, a precizat purtătorul de cuvânt.
În anul 2009, pentru a frâna acumularea de noi datorii, a fost inclus un paragraf special în Constituţia Germaniei. Conform acestui amendament, cunoscut sub numele de frâna datoriei, ‘debt break’, Guvernul federal poate contracta datorii noi până la echivalentul a 0,35% din Produsul Intern Brut. Însă Berlinul poate depăşi acest prag dacă Germania este lovită de un dezastru natural sau în „situaţii de urgenţă excepţională”, care sunt dincolo de controlul statului şi afectează în mod semnificativ situaţia financiară a ţării.
Planurile de cheltuieli ale Berlinului au fost date peste cap de o decizie de săptămâna trecută a Curţii Constituţionale care a împiedicat Executivul german să transfere fonduri necheltuite în valoare de 60 de miliarde de euro dedicate combaterii pandemiei spre iniţiative verzi. În replică la decizia Curţii, Guvernul german a decis să îngheţe cea mai mare parte a noilor cheltuieli.
Ministrul german al Finanţelor, Christian Lindner, a anunţat joi că săptămâna viitoare va trimite în Guvern o rectificare bugetară pentru 2023, în ideea de a putea respecta decizia Curţii Constituţionale şi a soluţiona criza bugetară creată de decizia Curţii.