„Dreptul elveţian nu autorizează exproprierea averilor private fără despăgubire dacă originea lor nu este ilegală”, explică grupul de lucru. „O asemenea confiscare ar fi contrară ordinii juridice, în special garanţiilor constituţionale, şi obligaţiilor internaţionale ale Elveţiei”, a concluzionat acesta.
Totuşi, Guvernul elveţian a mai transmis că urmăreşte alte piste de reflecţie avute în vedere de aliaţii Ucrainei asupra posibilităţii confiscării rezervelor monetare ale Băncii Naţionale a Rusiei şi a altor bunuri ale statului rus.
În urma sancţiunilor impuse Rusiei după lansarea invaziei în Ucraina, active în valoare de aproape 19 miliarde de euro ale oligarhilor ruşi au fost îngheţate în UE, iar statele occidentale au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de dolari din rezervele sale valutare sau în aur, măsură descrisă de Moscova drept un ”furt”.
Deşi nu face parte din UE, Elveţia s-a raliat rundelor succesive de sancţiuni impuse Rusiei de către blocul comunitar, dar aceasta a stârnit o dezbatere internă intensă asupra interpretării neutralităţii tradiţionale a Elveţiei.
La nivel internaţional se poată în prezent discuţii asupra folosirii activelor ruseşti îngheţate pentru reconstrucţia Ucrainei. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri că UE va face un inventar exact al activelor îngheţate aparţinând Băncii Centrale a Rusiei în vederea „posibilei utilizări” a acestora pentru reconstrucţia Ucrainei.
„Vom urmări oligarhii (ruşi) care încearcă să-şi disimuleze sau să-şi vândă activele pentru a eluda sancţiunile. Şi, împreună cu statele membre, vom revizui activele îngheţate ale Băncii Centrale ruse în UE. Trebuie să ştim unde se află şi cantitatea lor. Aceasta este crucial în vederea posibilei folosiri a activelor ruseşti pentru finanţarea reconstrucţiei Ucrainei”, a spus Ursula von der Leyen, anunţând detaliile celui de-al 10-lea pachet de sancţiuni contra Rusiei pe care-l pregăteşte UE.