Consiliul va fi format din primul-ministru, toţi miniştrii cu excepţia celui al Apărării, precum şi preşedinţii Comisiei Naţionale de Prognoză şi Institutului Naţional de Statistică, conform unei hotărâri aprobate recent de Guvern.
„În funcţie de necesitatea colaborării cu alte autorităţi sau instituţii publice şi cu mediul academic, coordonatorul grupului de lucru tehnic poate solicita participarea acestora, în calitate de invitaţi, la activităţile grupului de lucru tehnic. În cazul în care contribuţia unei autorităţi sau instituţii publice este relevantă şi necesară, coordonatorul grupului de lucru tehnic poate solicita respectivei autorităţi sau instituţii publice desemnarea unui reprezentant în cadrul grupului de lucru tehnic”, se arată în actul normativ.
Consiliul are ca atribuţii analizarea propunerilor formulate în plan naţional şi european, actualizarea constantă a priorităţilor României şi a poziţiei naţionale în vederea finalizării negocierilor pentru bugetul 2014-2020 şi consultarea cu alte state membre inclusiv prin participarea la „reuniuni formale sau informale” pe această temă organizate în România „sau în străinătate”, astfel încât să fie formulată o „poziţie unică şi coerentă” în discuţiile cu alte state membre, în afara sau în cadrul negocierilor UE.
Obiectivul Consiliului este stabilirea mandatului la nivelul Consiliului afacerilor generale privind negocierea şi formularea poziţiei României în contextul finalizării negocierilor legate de Cadrul Financiar Multianual şi cu privire la negocierea sumelor ce vor fi alocate în viitorul exercitţu bugetar al Uniunii Europene 2014-2020.Agenţia MEDIAFAX a relatat, la finele lunii septembrie, că şefa Unităţii pentru România din DG REGIO a atenţionat Guvernul că procesul de elaborare a poziţiei României faţă de viitoarea perioadă de programare a bugetului UE nu este derulat corespunzător, iar recomandările CE nu sunt luate în consideraţie integral, criticându-i lipsa de viziune şi strategie.
Atenţionările au fost transmise de Angela Martinez-Sarasola, şefa Unităţii pentru România din cadrul DG REGIO (Directoratul General pentru Politică Regională al Comisiei Europene), în contextul în care la nivelul Uniunii Europene există discuţii privind bugetul rezervat statelor membre pentru perioada 2014-2020, şi se regăsesc în două documente confidenţiale comunicate Guvernului în lunile iulie şi, respectiv, septembrie de către Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană de la Bruxelles.
Oficialul Comisiei Europene arată, potrivit documentelor obţinute de MEDIAFAX, că este dezamăgit că procesul de elaborare a poziţiei României nu se derulează corespunzător, recomandările făcute de Comisie nefiind luate în consideraţie în întregime.
Acesta a atenţionat că nu există un progres suficient, mai ales comparativ cu alte state membre, arătând că lipseşte abordarea strategică şi viziunea asupra următoarei perioade.
Oficialul european a insistat ca poziţia României să plece de la întocmirea unor strategii sectoriale, în a căror elaborare să fie implicate direcţiile de politici din ministere şi nu autorităţile de management, iar strategiile respective să identifice situaţia existentă în fiecare domeniu, nevoile pentru domeniile respective şi sectoarele pe care se doreşte să se pună accentul în perioada viitoare de programare.
Potrivit sursei citate, Comisia nu a finalizat încă poziţia sa în privinţa negocierilor cu România pentru viitoarea perioadă de programare, deşi se preconiza ca aceasta să fie gata la începutul lunii septembrie, dar se aşteaptă ca documentul să fie definitivat la sfârşitul lunii octombrie.
La jumătatea lunii septembrie, după ce premierul Victor Ponta a avut o discuţie la Bruxelles cu preşedintele Comisiei Europene, Guvernul a anunţat că va fi înfiinţat un grup de lucru pentru negocierea alocărilor destinate României în bugetul UE 2014-2020, dar că deşi decizia finală asupra bugetului va fi în Consiliul European extraordinar din 22-23 noiembrie, unde va fi prezent preşedintele Traian Băsescu, Executivul nu se va consulta cu Preşedinţia.
„La nivelul Guvernului, împreună cu toate instituţiile şi beneficiind de exeprtiză din zona neguvernamentală, vom constitui un grup de lucru special pentru a cristaliza obiectivele principale ale României în cadrul bugetului 2014-2020, mecanismul de negociere şi priorităţile absolute ale noastre, în aşa fel încât să avem o poziţie consolidată cu care să putem negocia şi să pot negocia, ca prim-ministru, poziţia Guvernului României referitoare la acest subiect esenţial”, a spus atunci Ponta.
Întrebat de jurnalişti dacă grupul de lucru va colabora cu Administraţia Prezidenţială, având în vedere că deciziile finale asupra bugetului se iau în Consiliul European, unde participă preşedintele României, premierul Ponta a răspuns că nu va exista o astfel de colaborare.
„Nu, preşedintele României nu are niciun fel de atribuţie constituţională în domeniul bugetar”, a arătat primul-ministru.
Preşedintele Traian Băsescu a fost întrebat, vineri, la Bruxelles, cu privire la faptul că premierul Ponta vrea delegare din partea şefului statului pentru participarea la următorul Consiliu European, el răspunzând: „Să ajungem până la următorul Consiliu. Îl aştept cu multă nerăbdare”.
„Să ajungem până la următorul Consiliu. Îl aştept cu multă nerăbdare”, a declarat Băsescu, întrebat de jurnalişti cu privire la afirmaţia premierului Ponta privind faptul că acesta ar dori să primească delegare de la preşedinte pentru a participa la Consiliul European din noiembrie, având în vedere tematica ce ţine de competenţele Guvernului, respectiv decizia privind cadrul bugetar multianual al UE 20.
Totodată, el a spus că participarea României la Consiliul European din noiembrie va fi „conform Constituţiei”, însă a arătat că delegaţia României va fi constituită în acord cu „nevoile de asistenţă” pe care le va avea el.
„Delegaţia va fi în acord cu nevoile de asistenţă pe care le voi avea”, a spus Băsescu.
După ce jurnaliştii au revenit cu întrebarea dacă va participa el sau îl va delega pe premier, Băsescu a spus că nu poate negocia Constituţia.