Planurile revizuite ale Ministerului de Finanţe privind bugetul vor majora împrumuturile nete la un nivel record de 240 miliarde de euro anul acesta, după 130 miliarde de euro în 2020, se arată în document. Aceasta înseamnă că datoria netă ar putea depăşi 450 miliarde de euro în perioada 2020 – 2022.
Miercuri, ministrul de Finanţe, Olaf Scholz (foto), ar urma să prezinte bugetul suplimentar pentru acest an şi cadrul fiscal pentru 2022.
Pentru a permite acest tip de cheltuieli finanţate prin deficit, Parlamentul Germaniei a suspendat aşa-numita „frână a datoriilor” în 2020 şi în 2021. În anul 2009, pentru a frâna acumularea de noi datorii, a fost inclus un paragraf special în Constituţia Germaniei. Conform acestui amendament, cunoscut sub numele de frâna datoriei, ‘debt break’, Guvernul federal poate contracta datorii noi până la echivalentul a 0,35% din Produsul Intern Brut. Însă Berlinul poate depăşi acest prag dacă Germania este lovită de un dezastru natural sau în „situaţii de urgenţă excepţională”, care sunt dincolo de controlul statului şi afectează în mod semnificativ situaţia financiară a ţării.
Scholz a declarat luna aceasta că este posibil ca Germania să suspende şi anul viitor o prevedere constituţională care îi limitează capacitatea de a se împrumuta, cu scopul de a putea finanţa noi măsuri de salvare şi stimulare necesare pentru a ajuta economia să îşi revină după pandemie. Documentul consultat de Reuters arată că pe termen mediu se va reveni la rigoarea fiscală, pentru care Germania era renumită.
Ministerul de Finanţe intenţionează să facă noi datorii, de 8,3 miliarde de euro în 2023, de 11,5 miliarde de euro în 2024 şi de 10 miliarde de euro în 2025, conform documentului, iar nivelul datoriei ca procent din PIB ar urma să urce anul acesta la aproximativ 75%.
Datoriile sunt necesare pentru a putea continua măsurile de salvare şi stimulare pentru a proteja cea mai mare economie a Europei de impactul pandemiei.