Prognozele revizuite publicate miercuri contrastează cu creşterea economică de 0,4% prognozată în luna aprilie pentru acest an. Într-un comunicat de presă, Ministerul Economiei de la Berlin a precizat că „efectele crizei preţurilor la energie în combinaţie cu slăbiciunile economiei mondiale afectează economia germană mai persistent decât am presupus în primăvară”.
Economia germană, cea mai mare economie a Europei, a suferit deja o recesiune în ultimul trimestru din 2022 şi primul trimestru din 2023. O recesiune tehnică este definită drept două trimestre consecutive de contracţie economică.
Guvernul de la Berlin prognozează că după contracţia de 0,4% în 2023 va urma o revenire pe creştere a Produsului Intern Brut, până la un avans de 1,3% în 2024 şi unul de 1,5% în 2025, ajutată de o încetinire a inflaţiei. Indicele preţurilor de consum ar urma să înregistreze un avans de 6,1% în acest an, dar va încetini până la 2,6% anul următor şi la 2% în 2025.
Ministerul Economiei de la Berlin se aşteaptă ca economia germană să se relanseze la finalul anului şi ulterior să accelereze, ajutată de revenirea cererii consumatorilor. Berlinul susţine că „lupta necesară cu inflaţia” demarată de Banca Centrală Europeană, care a avut drept rezultat costuri mai mari cu împrumuturile, a fost unul din factorii care a provocat dificultăţi Germaniei. Însă prima economiei a Europei se confruntă şi cu alte probleme precum îmbătrânirea populaţiei, întârzieri în utilizarea tehnologiei digitale în afaceri şi guvernare, birocraţia excesivă care întârzie demararea de afaceri şi proiectele de construcţii publice, şi deficitul de mână de lucru calificată.
La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a redus şi el estimările pentru economia germană până la o contracţie de 0,5% în acest an, comparativ cu un declin de 0,3% prognozat anterior. De asemenea, un grup de mari institute economice germane a prognozat luna trecută o contracţie de 0,6% în acest an.