„Analizăm noi impozite care se vor aplica firmelor din anumite industrii”, a declarat Giorgetti, fără a oferi detalii suplimentare. După acest anunţ indicele principal al Bursei de la Milano a scăzut cu 1,5%.
Oficialul în vârstă de 57 de ani încearcă să convingă directorii din Italia să accepte planurile lui fără a provoca reacţii publice ostile. În vara anului trecut, planul de a impune o taxă de 40% pe profiturile excesive ale băncilor a dus la turbulenţe în sectorul financiar din Italia. Ulterior, Guvernul a revizuit taxa, dând creditorilor posibilitatea de a opta pentru consolidarea rezervelor interne de capital, în loc să plătească taxa. Atunci, Giorgetti a promis că nu va repeta o astfel de greşeală.
„Vom aproba un buget care va necesita sacrificii din partea tuturor, ceea ce înseamnă impozitarea profiturilor suplimentare. Înseamnă taxarea profiturilor şi a veniturilor, şi este un efort pe care trebuie să-l facă întreaga ţară, atât persoanele fizice, cât şi IMM-urile şi marile companii”, a declarat ministrul de Finanţe pentru Bloomberg.
Giancarlo Giorgetti lucrează la finanţarea pachetului fiscal pentru 2025, în valoare de aproximativ 25 de miliarde de euro, iar până acum doar o jumătate din sumă este disponibilă. În acelaşi timp, Italia are ca obiectiv reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB în 2026, de la un nivel estimat la 3,8% din PIB anul acesta. Italia, Franţa, Belgia, Ungaria, Malta, Polonia şi Slovacia sunt statele membre ale UE care au intrat în procedura de deficit excesiv (PDE) şi trebuie să-şi reducă cheltuielile publice, a anunţat în iunie Comisia Europeană. De asemenea, Executivul comunitar a demarat proceduri disciplinare contra Italiei, Franţei şi a altor cinci ţări membre UE pentru că au încălcat reglementările UE legate de nivelul datoriei.
De asemenea, Giorgetti şi-a declarat sprijinul faţă de angajamentul Italiei de a menţine stabilitatea finanţelor publice şi a confirmat că Executivul estimează în acest an un avans al economiei de 1%.
„Cred că este fundamentală credibilitatea, şi acest Guvern trebuie să dea un mesaj de credibilitate. Facem ceea ce promitem, şi cred că faptele sunt o dovadă”, a declarat ministrul de Finanţe.
Problemele lui Giorgetti sunt agravate de faptul că premierul Giorgia Meloni s-a angajat să reducă anul viitor impozitele pe salarii şi să menţină subvenţiile pentru familiile cu venituri mai scăzute. Premierul a insistat că firmele care au beneficiat de pe urma dobânzilor ridicate – o aluzie clară la bănci – ar trebui să aibă contribuţii mai ridicate la finanţele publice.
Dar Giorgetti susţine că nu doar băncile vor plăti contribuţii conform noului său plan. Industria de apărare a înregistrat, de asemenea, profituri ridicate, în acest caz ca rezultat al războiului din Ucraina, a declarat ministrul de Finanţe, subliniind că orice măsuri vor respecta Constituţia Italiei. „Va fi o solicitare generală pentru ca toţi să contribuie, nu doar băncile. Va fi rezonabilă şi raţională”, a dat asigurări Giorgetti.
Nu este prima dată când Guvernul italian nu îşi atinge ţinta iniţială privind taxele strânse de la companii. Fostul Guvern condus de Mario Draghi a strâns doar 500 de milioane de euro de pe urma unei taxe pe profiturile excepţionale ale companiilor din energie, în condiţiile în care iniţial miza pe 10 miliarde de euro.