„Când vine vorba de încredere, trebuie să ne ţinem de obiectivul stabilităţii financiare şi prin urmare să planifică măsurile necesare pentru reducerea datoriei publice la care s-a angajat Executivul, în pofida încetinirii economiei. Trebuie să venim cu date clare către cetăţeni, pieţe, Comisia Europeană şi partenerii europeni”, a declarat Tria, la o conferinţă de afaceri.
Săptămâna trecută, Giovanni Tria afirmase că Italia nu va adopta anul acesta măsuri bugetare de urgenţă pentru a-şi întări finanţele publice, ca răspuns la temerile formulate de Comisia Europeană.
Tot marţi, premierul Giuseppe Conte a declarat că deficitul bugetar al Italiei ar putea scădea la 2,2% din PIB anul acesta, faţă de estimarea Guvernului de 2,4% din PIB.
Italia încearcă să evite lansarea unei proceduri disciplinare de către Comisia Europeană din cauza deteriorării finanţelor publice.
O astfel de procedură ar fi dăunătoare atât pentru Italia cât şi pentru zona euro, a avertizat Conte.
Şi vicepremierul italian Luigi Di Maio a dat asigurări marţi că Roma va căuta „un dialog” cu Uniunea Europeană privind viitorul său buget dar îşi va menţine obiectivele de reducere a taxelor şi de majorare a salariilor.
„Italia va face tot ce este necesar din punct de vedere strategic şi politic pentru a obţine un buget pe 2020 prin care să reducă taxele şi să majoreze salariile. Avem nevoie de un dialog cu UE dar avem de asemenea o poziţie fermă. Nu suntem interesaţi să ne luptăm cu UE dar trebuie să obţinem rezultatele de care sunt interesaţi italienii”, a afirmat Di Maio.
Luni, Di Maio s-a întâlnit cu Matteo Salvini, şeful Ligii (extremă dreaptă), şi cu premierul Giuseppe Conte pentru a discuta decizia Comisiei Europene de a recomanda deschiderea unei proceduri disciplinare împotriva Italiei, din cauza încălcării reglementărilor fiscale din UE legate de nivelul datoriei.
Comisia Europeană a trimis luna trecută o scrisoare Guvernului de la Roma în care îi cere să explice de ce s-au deteriorat finanţele publice ale Italiei. Scrisoarea Executivului comunitar este o obligaţie prevăzută în legislaţia UE şi este trimisă atunci când o ţară nu mai respectă ţintele fiscale convenite, care cer ca deficitul bugetar să fie menţinut sub 3% din Produsul Intern Brut, iar datoria publică să fie redusă dacă depăşeşte pragul de 60% din Produsul Intern Brut.
Autorităţile de la Roma estimează în acest an o creştere a datoriei publice la 132,6% din PIB, de la 132,2% din PIB în 2018 şi 131,4% din PIB în 2017. Italia are a doua cea mai ridicată datorie din UE, după Grecia.
Comisia Europeană estimează o creştere a datoriei publice a Italiei la 133,7% din PIB în 2019 şi la 135,2% din PIB în 2020.
Dacă explicaţiile Guvernului de la Roma vor fi considerate insuficiente, Bruxelles-ul va demara o acţiune disciplinară care ar putea să se concretizeze într-o amendă de 0,2% din PIB-ul Italiei, adică aproximativ 3,5 miliarde euro.