Guvernul majorează pragul achiziţiilor publice directe, cu aplicare din 2013

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), Lucian Dan Vlădescu, a precizat, joi, că propunerea sa este ca pragul achiziţiilor directe să fie dublat de la 15.000 euro la 30.000 euro, dar decizia finală va aparţine Guvernului.

Intenţia Guvernului de a dubla pragul achiziţiilor directe a fost anunţată de MEDIAFAX la sfârşitul lunii iulie.

„Este iniţiativa mea personală şi am susţinut-o începând cu luna iunie a acestui an. Proiectul de act normativ are în vedere ridicarea acestui prag de la 15.000 la 30.000 de euro, decizia finală va fi însă a Guvernului, dacă va fi operată această modificare a pragului sau nu”, a afirmat Vlădescu.

Întrebat care sunt argumentele ridicării acestui prag în condiţiile în care, în cazul programelor finanţate din fonduri europene, Comisia Europeană a reclamat numeroase nereguli şi chiar fraude în sistemul de achiziţii publice, preşedintele ANRMAP a susţinut că valoarea achiziţilor directe este mică în raport cu suma totală a achiziţiilor publice.

Potrivit statisticii ANRMAP, cuantumul procedurilor de achiziţie publică situate între 1 euro şi 30.000 de euro este de 17% din totalul procedurilor, iar ca valoare reprezintă 0,97% din suma achziţiilor publice.

Vlădescu a invocat totodată ca argument faptul că de multe ori o procedură de achiziţie publică generează cheltuieli mai mari din partea autorităţii contracte decât atunci când aceasta realizează o achiziţie directă.

În cazul pragurilor pentru achiziţiile publice cu proceduri, preşedintele ANRMAP a declarat că valorile au fost corelate ultimului Regulament european în domeniu.

Conform modificărilor ce vor fi aduse sistemului de achiziţii publice, orice achziiţie directă mai mare de 5.000 euro va trebui notificată în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), sub rezerva unei amenzi de 2.000 lei pentru autoritatea contractantă.

Peste pragul de 30.000 euro, autoritatea contractantă poate aplica procedura de cerere de oferte în cazul în care valoarea estimată, fără TVA, a contractului de achiziţie publică este mai mică decât echivalentul în lei al sumei de 130.000 euro pentru contractul de furnizare şi cel de servicii şi de 5 milioane euro pentru contractul de lucrări.

În cazul atribuirii contractelor de publicitate media, cu o valoare estimată mai mare decât noul prag al achiziţiilor publice, autoritatea contractantă are obligația de a publica un anunț de participare și un anunț de atribuire, în sistemul informatic de utilitate publică disponibil pe internet, la o adresă dedicată, precum și pe pagina proprie de internet.

„În cazul contractelor de lucrări și servicii care presupun prestații intelectuale, cum ar fi consultanţă, proiectare şi altele asemenea, nu pot face obiectul licitaţiei electronice acele aspecte ale ofertei care implică evaluarea unor elemente necuantificabile, respectiv care nu pot fi exprimate în cifre sau în procente”, se arată în ordonanţă.

Publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este obligatorie pentru contractul de concesiune de lucrări publice, dar în situaţiile în care valoarea estimată a acestuia este egală sau mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 5 milioane euro.

De asemenea, contractul de achiziţie publică va fi un act asimilat actului administrativ şi nu va mai fi catalogat drept contract comercial, astfel încât toate litigiile vor fi soluţionate de curţile de apel ale secţiilor de contencios administrativ şi fiscal.

Documentaţia de atribuire va trebui să cuprindă o fişă de date a achziţiei şi caietul de sarcini sau fişa de date descriptivă, în funcţie de tipul procedurii, ANRMAP urmând să evalueze ex-ante doar fişa de date a achiziţiei, nu şi caietul de sarcini. Orice criteriu de calificare, selecţie sau factor de evaluare care va fi inclus în caietul de sarcini şi nu se va regăsi în fişa de date sau anunţul de participare va fi considerat clauză nescrisă şi va atrage anularea procedurii de atribuire, în măsura în care clauza a fost utilizată în desemnarea ofertantului câştigător.

Pentru eviterea conflictului de interese, se va introduce obligativitatea ca prezentarea documentaţiei de atribuire, în vederea evaluării, să fie însoţită de o declaraţie pe proprie răspundere a conducătorului autorităţii contractante în care să fie precizate toate persoanele care sunt implicate într-o formă sau alta în procedura de atribuire, iar în termen de 5 zile de la deschiderea ofertelor autoritatea să publice în SEAP denumirea tuturor ofertanţilor.

Se va considera că o ofertă prezintă un preţ aparent neobişnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat atunci când preţul ofertat, fără TVA, reprezintă mai puţin de 70% din valoarea estimată a contractului respectiv sau, în cazul în care în procedura de atribuire sunt cel puţin cinci oferte care nu sunt considerate inacceptabile şi/sau neconforme, atunci când preţul ofertat reprezintă mai puţin de 85% din media aritmetică a ofertelor, calculată fără a se avea în vedere propunerea financiară cea mai mică şi propunerea financiară cea mai mare.

Termenul de evaluare a ofertelor va fi majorat de la 20 zile la maximum 25 zile, autoritatea contractantă putând prelungi acest termen doar cu notificarea prealabilă a tuturor ofertanţilor. Astfel, în termen de 25 zile de la data deschiderii ofertelor, autoritatea contractantă stabilește oferta câştigătoare, pe baza criteriului de atribuire precizat în invitaţia de participare/anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire, dacă oferta respectivă îndeplineşte toate condiţiile de admisibilitate care rezultă din documentaţia de atribuire şi actele anexate.

În cazuri temeinic motivate, autoritatea contractantă poate prelungi o singură dată perioada de evaluare, cu excepția situațiilor în care autoritatea contractantă reevaluează ofertele ca urmare a unei decizii a Consiliului, a unei hotărâri judecătorești sau a recomandărilor observatorilor Unității pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă stabileşte totodată că preşedintele Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) nu va putea deţine mandate consecutive, în condiţiile menţinerii actualei modalităţi de alegere a acestuia. Preşedintele CNSC va fi ales pe o perioadă de trei ani şi va putea exercita cel mult două mandate, fără însă ca acestea să fie consecutive.

Conform noilor reguli, CNSC va avea obligaţia de a publica pe site întrega decizie pe care o pronunţă într-un caz, nu numai minuta, iar până la data de 31 ianuarie a fiecărui an va publica pe internet numele operatorilor economici care în decursul anilor precedenţi au înregistrat un număr semnificativ de contestaţii respinse.

Preşedintele ANRMAP a mai precizat că, în urma adoptării ordonanţei de urgenţă, va fi adoptată şi o hotârare de guvern care va modifica legislaţia secundară cu privire la procedurile de achiziţie publică, astfel încât, de exemplu, o autoritate contractantă să fie obligată să publice în SEAP toate ordinele de plată emise în favoarea operatorului căruia i s-a atribuit un contract de achiziţie publică.