Negocierile ar putea totuşi să se lovească de veto-ul exprimat de Ungaria şi Polonia, ţări care au ameninţat deja că se vor opune unui proiect bugetar care prevede sancţiuni pentru ţările care nu respectă statul de drept.
Potrivit acestui oficial guvernamental german, a cărui ţară asigură în prezent Preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, statul de drept nu este un subiect înscris oficial pe agenda discuţiilor de la summit dar cu siguranţă va fi abordat pe margine.
În luna iulie, la sfârşitul unui summit maraton de peste patru zile, liderii UE au căzut de acord asupra unui fond de relansare în valoare de 750 miliarde de euro, care ar urma să se adauge unui proiect de buget multianual în valoare de 1.100 miliarde de euro, destinat să scoată blocul comunitar din cea mai gravă criză economică de după cel de-al doilea război mondial. Acest acord trebuie însă aprobat de Parlamentul European şi ratificat de toate statele membre.
Noul summit european, care va reuni şefi de stat şi de guvern din ţările membre UE, va fi consacrat politicii externe, în special tensiunilor cu Turcia şi situaţiei din Mediterana Orientală. Relaţiile cu China, situaţia din Belarus şi dosarul presupusei otrăviri a opozantului rus Aleksei Navalnîi vor fi de asemenea abordate, alături de piaţa unică, politica industrială şi transformarea digitală.