Un raport al unei anchete parlamentare publicat în decembrie a constatat că funcţionari olandezi au sistat acordarea alocaţiilor unor familii acuzate în mod greşit de fraude pentru perioada 2013-2019. Circa 26.000 de părinţi au fost afectaţi, unii fiind obligaţi să ramburseze zeci de mii de euro.
Scandalul a fost amplificat şi de acuzaţia unora dintre părinţii imigranţi care susţin că prin măsura luată de fiscul olandez circa 11.000 dintre ei au fost victime ale unei ”profilări etnice” din cauza dublei lor cetăţenii.
Înalţi responsabili politici, inclusiv mai mulţi miniştri în funcţie, sunt acuzaţi în acel raport că au închis ochii în faţa unor nereguli despre care ştiau.
Avocatul celor păgubiţi, Vasco Groeneveld, a depus marţi o plângere împotriva a trei actuali miniştri şi doi foşti miniştri, printre care şi Lodewijk Asscher, ministru al afacerilor sociale între anii 2012 şi 2017, care acum în urma acestui scandal a demisionat de la conducerea Partidului laburist, aflat în opoziţie.
Cu numai două luni înaintea alegerilor legislative, guvernul şi-a asumat responsabilitatea politică pentru aceste nereguli, care au provocat ceea ce presa consideră a fi cel mai mare scandal politic şi administrativ din legislatura liberalului Rutte, care a condus succesiv mai multe guverne începând din anul 2010.
Executivul va rămâne însă interimar până la alegerile din 17 martie, în timp ce Olanda se află până cel puţin pe 9 februarie în lockdown pentru a limita răspândirea coronavirusului.
Mark Rutte şi-a anunţat intenţia de a conduce şi viitorul guvern, iar sondajele recente dau partidul său liberal-conservator VVD câştigător al viitoarelor alegeri.