Guvernul polonez a preluat 51 de miliarde de dolari de la fondurile private de pensii

Randamentele dezamăgitoare, comisioanele foarte mari, modificările demografice care au creat goluri mari în finanţarea sistemului de pensii şi scăderea încrederii publicului în reforma sistemului de pensii au stat la baza deciziei autorităţilor de la Varşovia. Însă acelaşi motive ar putea determina şi alte state din Europa Centrală şi de Est să adopte măsuri similare.

Guvernul polonez va prelua obligaţiunile guvernamentale aflate în portofoliile fondurilor de pensii, urmând ca situaţia finanţelor publice să se îmbunătăţească dramatic astfel că în 2014 Polonia va înregistra un surplus bugetar după un deficit de 4,8% din PIB în 2013.

Decizia autorităţilor a fost salutat de publicul larg, în schimb a dat bătăi de capăt companiilor care e ocupă de gestionarea fondurilor, care au pierdut o sursă importantă de comisioane şi active.

Szolt Szelecki, director la PwC în Budapesta, susţine că implicaţiile revenirii asupra reformei sistemului de pensii sunt profunde. ‘Este un lucru înfricoşător. Este vorba de dezamăgirea faţă de piaţă şi ideea că trebuie să ai grijă singur de tine’, consideră Szolt Szelecki.

În plus, având în vedere că Polonia este cea mai mare economie din regiune, experţii sunt îngrijoraţi că nici alte ţări din regiune nu vor reuşi să reformeze sistemul de pensii. ‘Dacă o ţară precum Polonia nu poate continua reformele te face să te întrebi dacă o astfel de reformă poate fi făcută’, a declarat directorul pentru Europa Centrală de la Banca Mondială, Mamta Murthi.

Polonia a demarat reforma sistemului de pensii în anul 1999 prin introducerea celui de al doilea pilon, conform căruia o parte din banii plătiţi sub formă de contribuţii sociale au fost direcţionate spre fondurile private de pensii care aleg singure unde să investească banii. Crearea de fonduri private de pensii era considerată în întreaga regiune CEE drept un element vital al dezvoltării pieţelor de capital din fostele state comuniste.

În acel moment însă pieţele bursiere mondiale erau în creştere. ‘Au fost foarte mulţi oameni care vroiau o reformă radicală’, a declarat Monica Queisser, responsabil pentru politică socială OECD. Pe măsură însă ce criza financiară a condus la scăderea preţului activelor şi la creşterea comisioanelor, au apărut găuri pe care guvernele le-au acoperit prin strângerea de noi datorii.

Potrivit estimărilor Fondului Monetar Internaţional, efectele reformelor din pilonul al doilea în ţările care au adoptat o astfel de reformă au contribuit cu până la jumătate din deficitele bugetare.

În schimb, ţările mai bogate din Europa Occidentală au evitat în marea lor majoritate sistemele de tipul pilonului al doilea, optând în schimb pentru modificarea schemelor de pensii existente prin majorarea vârstei de pensionare şi reducerea beneficiilor. În prezent ţările din Europa Centrală şi de Est încep să facă acelaşi lucru. De exemplu, în urmă cu doi ani Ungaria a luat o măsură mai radicală decât Polonia preluând toate activele fondurilor private de pensii şi obligând toţii contributorii să revină complet la sistemul de stat.

În schimb, în alte ţări revenirea asupra reformelor nu a fost atât de dramatică. De exemplu, Estonia a ales varianta direcţionării temporare spre sistemul public a fondurilor destinate să meargă la fondurile private, o modificare asupra căreia intenţionează să revină