„Prin bugetul pentru anul viitor continuăm măsurile noastre guvernamentale de creştere a puterii de cumpărare, susţinere a investiţiilor şi întărire a disciplinei cheltuielilor publice. Asigurăm resursele necesare pentru punerea în aplicare a noii legi a pensiilor, majorarea salariilor din educaţie, aşa cum ne-am angajat, şi susţinerea tuturor drepturilor sociale. Fondurile alocate pentru investiţii vor fi mai mari decât cele din 2023, ajungând la 7,2% din PIB. Bugetul pentru anul viitor va fi orientat spre dezvoltare, dar cu o importantă componentă economică”, a afirmat Marcel Ciolacu, potrivit unui comunicat al Guvernului.
În cadrul consultărilor, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a prezentat proiectul de buget pentru 2024, fundamentat pe o creştere economică de 3,4% din PIB şi având în vedere o rată a inflaţiei la sfârşitul anului de 4,6%.
Creşterea estimată a veniturilor se bazează pe aplicarea măsurilor de combatere a evaziunii fiscale, a aplicării soluţiilor de digitalizare şi îmbunătăţirea colectării, precizează sursa citată.
„Aşa cum am asigurat în repetate rânduri, nu vom creşte taxe sau impozite”, a subliniat premierul Ciolacu.
Reprezentanţii Guvernului, sindicatelor şi patronatelor au avut consultări şi cu privire la creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
Guvernul a propus partenerilor sociali creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul de 3.700 de lei începând cu 1 iulie 2024, inclusiv pentru salariaţii din agricultură şi industria alimentară, şi menţinerea nivelului de 4.582 de lei pentru angajaţii din sectorul construcţiilor, conform comunicatului.
„Avem în vedere majorarea salariului minim pe economie cu un procent care să se reflecte în creşterea puterii de cumpărare a oamenilor, mai ales în contextul reducerii inflaţiei”, a precizat Ciolacu.
O decizie cu privire la nivelul salariului lunar minim brut pe ţară garantat în plată va fi luată la nivelul Guvernului după ce vor fi analizate propunerile patronatelor şi sindicatelor, mai precizează sursa citată.
Reprezentanţii Concordia şi ai CNIPMMR au propus Guvernului, marţi, în Consiliul Naţional Tripartit, ca salariul minim să crească la 3.500 de lei în iulie 2024 şi la 3.700 de lei în ianuarie 2025, urmând ca apoi să se intre într-un mecanism de negociere, asumat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
„Am propus astăzi Guvernului în Consiliul Naţional Tripartit, alături de CNIPMMR, ca salariul minim să crească la 3.500 de lei în iulie 2024 şi apoi la 3.700 de lei în ianuarie 2025, urmând ca după aceea să intrăm într-un mecanism nou de negociere cum ne-am asumat prin PNRR. Am explicat că e nevoie de predictibilitate de minimum 12 luni de zile şi că deocamdată în România, atât salariul mediu, cât şi cel minim, au avut în ultimii doi ani de zile o dinamică peste inflaţie”, a afirmat directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, Radu Burnete.
El a menţionat că această dinamică de creştere a salariului minim se imprimă asupra întregii mase salariale, chiar şi în companiile unde salariile sunt mai mari.
„Ea trebuie să fie predictibilă şi cuantificabilă, pentru că are un impact semnificativ asupra competitivităţii companiilor, în special a celor care exportă. Pentru aceste companii este esenţial să aibă un calendar de creştere pe un termen suficient de mare. Ministrul Finanţelor ne-a prezentat datele principale ale construcţiei bugetare, aşteptăm să vedem proiectul de buget aşa cum îşi propune Guvernul să-l adopte. Am explicat în întâlnire că este esenţial pentru mediul de afaceri ca Guvernul să propună un buget realist, în special pe partea de colectare a veniturilor, dar şi pe cea de cheltuieli”, a mai spus Radu Burnete.
În opinia sa, ar fi inacceptabilă „o repetare a scenariului de anul acesta când la mijlocul anului am aflat că deficitul este cu câteva procente mai mari decât era prognozat în buget”.