Guvernul propus Orban a venit cu un nou program de guvernare, PNL 2020 – document integral

Iată principalele prevederi economice ale programului de guvernare PNL 2020:

Creșterea economică din ultimii ani s-a bazat pe creșterea consumului, în timp ce contribuția investițiilor a fost aproape inexistentă. Trebuie stimulată competitivitatea în economia românească prin încurajarea investițiilor private, interconectarea învățământului, a cercetării-dezvoltării cu sectorul industrial și IT&C. Măsuri prioritare pe termen scurt Industrii:

Implementarea prevederilor legislației privind guvernanța corporativă la toate societățile din portofoliul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

Promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție (minereu de cupru-produs finit) în Romania în industria cuprului prin identificarea unui investitor strategic pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare. Acest lucru ar trebui făcut în concordanță cu dezvoltarea industriei auto pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări.

Realizarea de parteneriate cu companii din țările NATO pentru integrarea și producția în fabricile industriei de apărare din România a diverselor tipuri de mașini de luptă, echipamente și subansamble atât pentru armata română, cât și pentru export în așa fel încât să se întoarcă o parte din procentul de 2% din PIB alocat apărării și în industria națională.

Reorganizarea Companiei Naționale ROMARM.

Energie – Obiective principale

1. Securitatea energetica În privința securității aprovizionării cu resurse energetice, Ministerul Economiei va susține dezvoltarea producției de energie cu emisii reduse de gaze ce produc efect de seră. De asemenea, va promova valorificarea potențialului de hidrocarburi, prin folosirea acestui potențial oferit în special de proiectele din Marea Neagră. România poate deveni un furnizor regional de securitate energetică pentru Republica Moldova și alte țări din regiunea noastră. În același timp, diversificarea surselor și a rutelor de aprovizionare cu resurse energetice, dar și creșterea și modernizarea capacitaților de stocare sunt componente importante pentru securitatea energetică a țării. Creșterea capacitaților de interconectare cu statele vecine este, de asemenea, o componentă importantă a securității energetice. În ceea ce privește protecția infrastructurii critice din sectorul energetic, Ministerul Economiei va continua să susțină activ parteneriatul strategic pe care România îl are cu SUA, și să promoveze nevoia implicării NATO și UE în gestionarea acestor obiective, inclusiv cele legate de securitatea cibernetică.

2. O guvernanță în energie bazată pe competență și integritate Ministerul Economiei va promova necesitatea restaurării competenței, eficienței și integrității în guvernanța sectorului energetic românesc. În ultimii ani, instituțiile și companiile de stat au fost profund politizate și deprofesionalizate, acest lucru ducând la o lipsă de eficiență în definirea viitorului sectorului energetic, care încă nu are o strategie națională elaborată și adoptată, deși revizuirea acesteia a început încă din anul 2014.

3. O politică energetică orientată către eficiență energetică și protecția consumatorilor vulnerabili Ministerul Economiei va promova necesitatea îmbunătățirii politicilor publice în domeniul eficienței energetice și a protecției consumatorilor vulnerabili de energie. În prezent, România risipește foarte multă resursă energetică, iar protecția socială a consumatorilor vulnerabili nu este nici eficientă, nici suficientă. Este nevoie ca aceia care nu își pot plăti facturile la energie să fie identificați și ajutați mai mult decât în prezent. 18 Modul de lucru de până acum, prin care toată populația României primește indirect subvenție, trebuie să înceteze. România trebuie să încerce să aducă în dezbatere la nivel UE problematica socială a sectorului energetic, inclusiv nevoia definirii unui concept European în privința sărăciei energetice și, eventual, definirea consumatorului vulnerabil la nivel european. Adoptarea OUG 1/2020 și, odată cu aceasta, a măsurii de a transfera Departamentul de Eficiență Energetică de la ANRE la Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, împreună cu sumele încasate în cursul anului 2019 din taxa de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din energie va permite dinamizarea acestui departament și realizarea de programe de eficiență energetică.

4. Redobândirea încrederii investitorilor România are nevoie de recâștigarea încrederii investitorilor, având în vedere că tranziția energetică presupune investiții de zeci de miliarde de euro în modernizarea sectorului. Aceste investiții pot veni din utilizarea fondurilor structurale neutilizate în prezent, de la companiile de stat, de la capitalul privat românesc și din atragerea de capital străin. În ultimii ani, încrederea investitorilor a fost grav afectată de politicile publice dezastruoase promovate de Guvern și chiar, uneori, de majoritatea parlamentară. Stabilitatea și predictibilitatea cadrului legislativ este esențială.

5. Politica energetică europeană comună România va continua să susțină activ definirea unei politici europene comune în domeniul energetic. În acest sens, este nevoie ca numărul cazurilor de încălcare a legislației comunitare de către țara noastră să se reducă, deoarece a crescut mult, în ultima perioadă de timp, din cauza unor decizii antieuropene luate de guvernele PSD și de majoritatea parlamentară. Programul Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice va fi corelat cu Strategia Energetică și vor fi finalizate în această perioadă. Obiective pe termen scurt: Pentru realizarea obiectivelor României de asigurare a securității energetice, decarbonare a sectorului și de menținere a competitivității prețurilor la energie, vom adopta măsuri și direcții de politică energetică ce vor crea premisele ca România să rămână un furnizor de energie electrică în regiune.  

Măsuri propuse în energie 

Adoptarea Strategiei Energetice și a Planului Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice;

Deblocarea investițiilor offshore de gaze naturale din Marea Neagră;

Încurajarea utilizării gazului natural produs în România la producția de energie electrică și la crearea de produse petrochimice și chimice cu valoare adăugată mare;

O analiză aprofundată a performanței financiare și manageriale a companiilor de stat din domeniul energetic care să conducă la depolitizarea și reprofesionalizarea acestora;

Listarea pe piața de capital a unui pachet de acțiuni al companiei Hidroelectrica deținut de stat în anul 2020, dar păstrarea controlului statului român în această companie;

Definirea consumatorului vulnerabil de energie;

Pregătirea modificărilor legislative necesare care să permită reluarea investițiilor în noi capacități de producție de energie electrică din surse cu emisii reduse de gaze ce produc efect de seră;

Relansarea programului nuclear, cu o participare activă a companiilor locale dar și din țări partenere UE și NATO ale României;

Încurajarea reluării producției de uraniu a României împreună cu modernizarea uzinei de la Feldioara și integrarea lor în SN Nuclearelectrica în așa fel încât să avem circuit integrat al producției de energie nucleară în România, precum și identificarea unor soluții pentru depozitarea intermediară și pe termen lung a deșeurilor radioactive;

Încurajarea producției de energie electrică și termică din surse regenerabile de energie, mai ales în zonele în care nu există o congestie a operatorului de transport;

Implementarea ajutorului de salvare/restructurare al Complexului Energetic Oltenia, precum și implementarea OUG 60/2019 la Complexul Energetic Hunedoara;

Inițierea unui program național de îmbunătățire a eficienței energetice în clădirile publice și în industrie, folosind o parte din fondurile structurale alocate României în viitorul exercițiu bugetar al Uniunii Europene;

Revizuirea modului de organizare a rezervei strategice la carburanți dar și a obligațiilor de stocare la gaz natural;

Creșterea performanței și a capacității de stocare pentru depozitele de gaze naturale.

Turism – Obiective principale

Dezvoltarea destinațiilor turistice românești și aducerea lor la nivelul mediu din UE presupune un important efort de resurse umane, financiare și de timp. Fondurile europene reprezintă o contribuție importantă la rezolvarea componentei de finanțare, cu implicații pe orizontală la nivelul comunităților locale. Având în vedere particularitățile și riscurile de ordin politic și bugetar ale anului 2020, vom avea în vedere următoarele măsuri:

Alocarea de fonduri europene din exercițiul 2021-2027 pentru POS “Dezvoltarea și reabilitarea destinațiilor turistice românești”.

2020 – prima etapa în “Dezvoltarea și reabilitarea destinațiilor turistice românești” O destinație turistică nu poate fi competitivă în absența unei Organizații de Management a Destinației (OMD). Vom susține modificarea Legii 275/2018, astfel încât procesul de înființare, funcționare și acreditare a OMDurilor să fie în concordanță cu recomandările Organizației Mondiale a Turismului (UNWTO). Simultan, pe parcursul anului 2020, vom prezenta, la nivel local, importanța și modul de funcționare a OMDurilor. Un tool-kit cu documente de bază și asistență specializată vor ajuta autoritățile locale și partenerii acestora să facă primii pași pentru înființarea OMD.

Introducerea regulilor de marketing turistic în execuția bugetului de promovare turistică a României. Anul 2020 va aduce normalitatea în modul de promovare turistică a României. Bugetul de promovare turistică va fi alocat promovării externe (în cele 3 categorii de piețe potențiale) și promovării turismului domestic, până când OMD-urile vor prelua această componentă a marketingului turistic.Ponderea din buget alocată celor 4 categorii se va stabili împreună cu reprezentanții mediului privat și va ține cont atât de dinamica turismului actual, cât și de interesele de promovare externă a imaginii României.

Politica PNL pentru Turism prevede ca acțiuni suplimentare pentru 2020: 

Introducerea în dezbatere publică a Legii Turismului, în conceptul propus de PNL;

Digitalizarea procesului de acreditare a structurilor de primire turistică și de licentiere a agențiilor de turism; 

Sprijinirea rezolvării crizei forței de muncă din turism prin acțiuni, împreună cu mediul privat, de prezentare a ofertei de locuri de muncă în turism, în comunitățile de limbă română din jurul României și de susținere a extinderii învățământului dual;

Realizarea documentației preliminare pentru regenerarea urbană a stațiunilor turistice de interes național aflate în proces avansat de degradare;

Mediul de afaceri, Comerț și IMM-uri

Consultarea în permanență a Mediului de afaceri și, în special, înaintea adoptării de măsuri legislative prin realizarea de analize de impact în parteneriat public privat;

Simplificarea procedurilor administrative (debirocratizare) și dezvoltarea serviciilor de guvernare electronică şi consolidarea ghișeelor unice online, precum punctul unic de contact electronic, ghișeul virtual de plăţi, ghişeul unic pentru IMM-uri;

Evaluarea interoperabilității sistemului de comunicare a datelor între instituții şi autorități publice în vederea realizării unui sistem în care beneficiarii serviciilor publice să poată opta pentru preluarea datelor şi să nu mai fie necesară depunerea documentelor la fiecare instituție prin impunerea unor standarde comune de interoperabilitate;

Pregătirea unor măsuri comune cu mediul de afaceri pentru repatrierea forței de muncă calificate;

Stabilirea de obiective pentru atașații economici şi profesionalizarea corpului atașaților economici și reorganizarea activității de promovare a comerțului exterior prin implicarea organizațiilor și asociațiilor de afaceri;

Evaluarea programului de internaționalizare pentru IMM-uri în vederea eficientizării acestuia;

Pregătirea programului Romania Tech Nation de sprijinire și impulsionare a digitalizării economiei românești;

Eficientizarea programului StartUp Nation prin accent pe inovare, noi tehnologii și performanță antreprenorială.

Transporturi, Infrastructură și Comunicații

Strategia Programului de guvernare pentru domeniul “Transporturi și Infrastructură” vizează creșterea conectivității naționale între polii de creștere economică ai României și a conectivității trans-europene 22 pentru societate și mediul de afaceri, având ca obiectiv implementarea unui sistem de transport eficient economic, sustenabil, sigur, cu impact redus asupra mediului și care se referă la dezvoltarea infrastructurii de transport de-a lungul rețelei TEN-T, precum și modernizarea și mentenanța infrastructurii de transport existente.

 Direcții de acțiune 

Accelerarea implementării investițiilor în execuție.

Demararea de proiecte noi de investiții în infrastructura de transport prin promovarea unor documentații mature și bine fundamentate.

Accelerarea pregătirii portofoliului de proiecte ce urmează să fie incluse pe lista Programului Operațional pentru Transporturi (POT) în exercițiul bugetar al UE 2021-2027 în limitele prevăzute de lege, cu prioritate a proiectelor de infrastructură mare de transport de reabilitare a căii ferate și a proiectelor de autostrăzi și drumuri expres, eligibile pentru finanțare din fondurile europene, posibil și alte fonduri precum acela pentru mobilitate militară, până la limita valorii de 200% față de suma alocată (valoare suplimentară pentru semnare de contracte permisă de legislație). Maximizarea sumelor puse la dispoziția României prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), astfel încât proiecte importante de investiții din domeniul feroviar și naval să beneficieze de acest instrument de finanțare, în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare și interconectare a rețelelor de transport și finalizarea coridoarelor de transport europene.

Continuarea implementării unui program accelerat de redresare și de stopare a declinului companiilor de stat din domeniul transporturilor, inclusiv prin măsuri precum listarea pe bursă a unor pachete de acțiuni a acestor companii. 

Identificarea celor mai bune soluții de finanțare a marilor proiecte de infrastructură care să asigure implementarea lor în mod sustenabil și eficient. Atragerea fondurilor europene puse la dispoziția țării noastre rămâne un obiectiv principal, urmând să fie identificate și alte surse de finanțare complementare, în urma dialogului cu instituții financiare internaționale, care să completeze sursele de finanțare existente pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din România.

Prin modificarea legislației privind parteneriatul public-privat au fost deblocate proiecte majore de infrastructură. Astfel, Autostrada Ploiești-Brașov și Autostrada Târgu-Neamț-Iași-Ungheni vor fi implementate de către Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, procedurile urmând să se desfășoare în ritm accelerat, astfel încât perspectiva de finalizare a acestor proiecte să se încadreze întrun orizont mediu de timp. 

Inițierea dialogului cu reprezentanți ai mediului privat, precum și ai instituțiilor financiare internaționale în vederea deblocării unor proiecte strategice.

Definirea direcțiilor de acțiune în ceea ce privește finalizarea unor obiective de investiții cu termen scurt de finalizare ( Magistrala de metrou M5 Eroilor-Drumul Taberei -iunie 2020).

Transport rutier 

Continuarea programului de întreținere curentă și periodică, precum și a programului de reparații pentru rețeaua rutieră națională, promovarea măsurilor pentru sporirea siguranței circulației și pentru eliminarea punctelor negre de pe rețeaua rutieră conform normativelor de întreținere.

Accelerarea implementării investițiilor în continuare în scopul dezvoltării și modernizării rețelei de transport, precum și creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene nerambursabile pentru exercițiul financiar 2014-2020.

Proiecte în execuție: Autostrada A3: Borș-Nădășelu- secțiunea Biharia – Borș, Câmpia Turzii-Târgu-Mureș – lot Iernut-Chețani și Lot Câmpia Turzii-Chețani, sector Râșnov-Cristian

A7 : Varianta Ocolitoare Bacău

A10: Sebeș-Turda – lotul 1 și lotul 2

Drum expres: Craiova – Pitești- tronson 2 – (inclusiv VO Balș și VO Slatina) pentru care au fost semnate ordinele de începere a lucrărilor la sfârșitul anului 2019

Pod suspendat peste Dunăre la Brăila.

În cele trei luni de guvernare au fost deblocate și urgentate o serie de proiecte de investiții majore în infrastructura rutieră. Astfel, pe parcursul anului 2020 vor fi emise ordine de începere execuție/proiectare pentru Autostrada Sibiu-Pitești, Secțiunea 1, Sibiu –Boița -13,17 km –ordin execuție;

Autostrada Sibiu-Pitești, Secțiunea 3 Cornetu-Tigveni 37,40 km – ordin proiectare, Secțiunea 4 Tigveni-Curtea de Argeș 9,86 km– ordin proiectare, Secțiunea 5 Curtea de Argeș- Pitești-30,35 km –ordin proiectare;

Drum expres Pitești-Craiova, tronson 1 pentru 10 km din cei 17 km- ordin execuție; Drum expres Pitești-Craiova, tronson 3 -31,75 km – ordin proiectare; Drum expres Pitești-Craiova, tronson 4 -31,82 km – ordin proiectare; Autostrada de Centură București- Centura Sud -ordin execuție; Autostrada de Centură București- Centura Nord –ordin proiectare. Pentru Regiunea Moldovei portofoliul de proiecte de investiții în infrastructura rutieră mare este unul consistent și vizează conectarea acestei regiuni cu vestul și cu sud-estul României, ceea ce va contribui la dezvoltarea regiunii și la creșterea atractivității sale din punct de vedere investițional.

Citește mai departe programul economic integral