Guvernul reduce fondurile pentru Educaţie, Interne, Apărare şi servicii secrete, alocă mai mulţi bani pentru Agricultură şi Transporturi

BUGETE MAI MICI PENTRU PREŞEDINŢIE ŞI PARLAMENT

Astfel, proiectul de buget – ce prevede un deficit bugetar de 2,99% din produsul intern brut (PIB) – alocă pentru Administraţia Prezidenţială 46,3 milioane lei, cu 4% mai puţin faţă de 2016. Principalele scăderi sunt la cheltuielile de capital (investiţii), unde fondurile se reduc cu 40%.

De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis va avea la dispoziţie cu 1,9% mai puţini bani pentru deplasări, iar fondurile pentru protocol scad cu 15,6%.

Odată cu scăderea numărului de parlamentari s-au redus semnificativ şi bugetele celor două camere parlamentare. Astfel, bugetul Senatului se reduce în 2017 cu 16,8%, la 122,2 milioane lei, în timp ce Camera Deputaţilor are un buget de 266,5 milioane lei, cu 13% mai mic faţă de 2016.

Totuşi, noul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, primeşte un fond la dispoziţia sa de 205.000 lei, mai mare cu 17,8% faţă de cel din 2016, prevede proiectul de buget elaborat de Guvern.

SUME MAI MICI PENTRU INTERNE

Dintre ministere, cea mai mare scădere ca valoare este înregistrată de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, condus de vicepremierul Sevil Shhaideh, cu un buget total de 7,1 miliarde lei, în scădere cu 14,5% faţă de nivelul din 2016. Totuşi, ministerul actual uneşte două ministere din Guvernul precedent.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe are un buget de 763,7 milioane lei, mai mic cu 2,3%.

La Ministerul Afacerilor Interne, bugetul pentru 2017 este de 11,18 miliarde lei, în scădere cu 4,3% faţă de nivelul estimat pentru 2016, în condiţiile în care sumele pentru uniforme se reduc cu 6,5%.

Alte ministere care primesc fonduri mai mici în 2017 sunt Ministerul Educaţiei Naţionale (8,24 miliarde lei, -7,9%), Ministerul Tineretului şi Sportului, (410,9 milioane lei, -9,2%), Ministerul Energiei (466,9 milioane lei, -31,1%, ca urmare a reducerii subvenţiilor cu 72%).

Ministerul Apărării Naţionale va avea un buget de 11,02 miliarde lei, în scădere cu 2,2% faţă de nivelul din 2016 şi care reprezintă 1,35% din PIB, arată datele din anexele bugetare pe ministere.

Cu toate acestea, Guvernul susţine că va aloca, pentru Apărare, 2% din PIB în 2017.

„În 2017, Ministerul Apărării Naţionale va avea un buget care reprezintă 2% din PIB”, arată un comunicat al Ministerului Finanţelor, fără a da detalii şi fără a explica diferenţa dintre acest procent şi bugetul efectiv alocat ministerului.

Totuşi, cheltuielile pentru Apărare includ, pe lângă bugetul alocat efectiv ministerului, şi credite de angajament, prin care Armata poate finanţa cheltuieli de înzestrare, în principal.

În 2016, Guvernul a majorat plafonul de credite de angajament cu 5 miliarde lei şi a ridicat limitele la achiziţiile pentru înzestrare.

Astfel, actul normativ prin care s-a făcut ultima rectificare bugetară, din noiembrie 2016, prevedea că, „în vederea finalizării unor achiziţii de echipamente militare, se autorizează Ministerul Apărării Naţionale să efectueze virări de credite bugetare şi de angajament, între capitole bugetare şi între programe, peste limitele prevăzute, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate”.

În plus, Executivul a decis că achiziţiile de echipamente sau reparaţiile de tehnică de luptă pot fi finanţate şi din fondul de rezervă al guvernului, ceea ce face dificilă calcularea cheltuielilor efective pentru apărare ale României.

BANI MAI MULŢI PENTRU CHELTUIELI SOCIALE, AGRICULTURĂ ŞI TRANSPORTURI

La polul opus, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are cea mai mare creştere ca valoare a bugetului, la 17,3 miliarde lei, nivel cu 83,4% mai mare faţă de 2016, în principal ca urmare a efectuării în 2017 a unor plăţi din anii precedenţi şi recuperate în anul curent la buget. La acest capitol bugetar, cheltuielile sunt de 17 miliarde lei, mai mari cu 144,6% faţă de nivelul din 2016.

De asemenea, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale are cel mai mare buget, de 36,7 miliarde lei, în creştere cu 2,5% faţă de nivelul din 2016, în special ca urmare a majorării pensiilor şi a unor alocaţii sociale.

Ministerul Transporturilor are unul dintre cele mai mari bugete, de 13,76 miliarde lei, în creştere cu 60,3% faţă de nivelul preliminat pentru 2016, însă nivelul fondurilor depinde de absorţia de bani europeni, în condiţiile în care pentru proiecte cu finanţare din fonduri UE sunt alocate 8,3 miliarde lei, cu 177% mai mult faţă de anul trecut.

De asemenea, Ministerul Finanţelor Publice are un buget de 3,46 miliarde lei, în creştere cu 2,8%, Ministerul Justiţiei – 3,15 miliarde lei (+3,3%), Ministerul Mediului – 491,2 miliarde lei (+23,3%), Ministerul Sănătăţii – 7,74 miliarde lei (+6%), Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale – 766,2 milioane lei (+51,2%), Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale – 610,3 milioane lei (+2.209% – fondurile europene cresc de 50 de ori), iar Ministerul Economiei – 302,2 milioane lei (+65,2%).

Guvernul a alocat bugete generoase şi ministerelor nou-create: Ministerul Turismului (80 milioane lei, +63,6%), Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (778,3 milioane lei, +347%), Ministerul Cercetării şi Inovării (27,4 milioane lei +225%), Ministerul Apelor şi Pădurilor (17,6 milioane lei, +91,5%), Ministerul Pentru Relaţia cu Parlamentul (7,3 milioane lei, +18,3%) şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (19,2 milioane lei, +37,5%).

Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social, înfiinţat de Guvernul Cioloş şi păstrat de actualul guvern, cu o denumire uşor modificată, are în 2017 un buget majorat cu 158%, la 11,7 milioane lei.

În schimb, Guvernul a tăiat cu 7,9% bugetul Secretariatului General al Guvernului (SGG), la 838,6 milioane lei.

Cea mai mare scădere este la fondurile alocate pentru susţinerea cultelor , de şase ori, de la 120 milioane lei în 2016 la 20 milioane lei în 2017.

În schimb, fondul prim-ministrului, aflat la SGG, creşte cu 60%, la 500.000 lei, faţă de sumele avute la dispoziţie de fostul premier în 2016.

Bugetul din 2017 este afectat de cheltuielile mai mari cu datoria statului. Astfel, Ministerul Finanţelor are, la capitolul Acţiuni Generale, cheltuieli de 21,73 miliarde lei, în creştere cu 7,7% faţă de 2016, în condiţiile în care va plăti doar pentru dobânzi 10,97 miliarde lei în acest an, cu 16,6% mai mult faţă de 2016.

De asemenea, 7,05 miliarde lei reprezintă contribuţia României la bugetul UE, cu 6,1% mai mult faţă de 2016, iar 2,3 miliarde lei reprezintă rambursări de credite.

BANI MAI MULŢI PENTRU JUSTIŢIE, DAR MAI PUŢINI PENTRU ANI ŞI CONSILIUL CONCURENŢEI

La capitolul cheltuieli cu Justiţia, fondurile cresc la Ministerul Public cu 18,5%, la 1,036 miliarde lei, în condiţiile în care cheltuielile de capital cresc cu cu 140%, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie primeşte 99,5 milioane lei (+21,3%), Curtea Constituţională – 19,7 milioane lei (+1,9%), iar Consiliul Legislativ – 8,7 milioane lei (+1,8%).

Consiliul Superior al Magistraturii are prevăzut un buget de 133,1 milioane lei, în creştere cu 17,5%.

De asemenea, Curtea de Conturi are un buget majorat cu 6,9%, la 253,7 milioane lei, iar Avocatul Poporului primeşte 15,16 milioane lei, în creştere cu 9,7%.

În schimb, Consiliul Concurenţei are alocat un buget de 2,84 milioane lei, în scădere cu 17,4% faţă de 2016, iar Agenţia Naţională de Integritate (ANI) – 21,7 milioane lei, cu 26% mai puţin.

BANI MAI PUŢINI LA SERVICII, CU EXCEPŢIA SRI

La serviciile speciale, singura instituţie cu bugetul menţinut este Serviciul Român de Informaţii, care primeşte 1,9 miliarde lei în 2017, cu 0,9% mai mult faţă de 2016.

În schimb, Serviciul de Informaţii Externe are un buget de 247,06 milioane lei, în scădere cu 10,6%, pe fondul reducerii la jumătate a cheltuielilor de capital, Serviciul de Protecţie şi Pază primeşte 156,5 milioane lei (-9,2%), iar Serviciul de Telecomunicaţii Speciale – 270,1 milioane lei (-8,1%).

GUVERNUL PLĂTEŞTE DATORIILE TVR

Dintre celelalte instituţii, principala modificare este la bugetul Societăţii Române de Televiziune (TVR), care primeşte 950 milioane lei, cu 662% mai mult faţă de 2016, când bugetul instituţiei a fost de 124,7 milioane lei.

Cea mai mare majorare este la plăţi efectuate în anii precedenţi şi achitate în acest an, capitol prin care se plătesc datoriile din anii trecuţi.

De asemenea, Societatea Română de Radiodifuziune are un buget de 383 milioane lei, aproape dublu (+98,6%) faţă de 2016.

Celelalte instituţii au bugete cu modificări mai puţin importante faţă de 2016: Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) – 15,85 milioane lei (+3,15%), Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) – 9,85 milioane lei (+3,2%), Academia Română – 386,4 milioane lei (+2,1%), ANSVSA – 693,8 milioane lei (+8,7%), Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Anticomunişti în perioada 1945-1989 – 2 milioane lei (-2,2%), Oficiul Naţional de Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor – 14,8 milioane lei (+6,6%), Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS) – 10,2 milioane lei (+2,2%), Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminărrii – 5,3 milioane lei (-8,2%), Agerpres – 21,8 milioane lei (+7,2%), Institutul Cultural Român (ICR) – 36,45 milioane lei (+4,2%), Autoritatea Electorală Permanantă – 19,2 milioane lei (-7,7%), Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – 4,58 milioane lei (-3,8%) Consiliul Economic şi Social – 7,88 milioane lei (+69,2%), Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor – 10,98 milioane lei (-0,8%), Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – 18,6 milioane lei (+3,1%), Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) – 18,8 milioane lei (+3,2%), Academia Oamenilor de Ştiinţă din România – 7,25 milioane lei (+1,2%) şi Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenţiei – 2,4 milioane lei (+141%).