Guvernul reia discuţiile cu FMI privind reducerea TVA la 9% pentru alimente

El a susţinut că, în discuţiile anterioare pe această temă, Fondul nu s-a opus unei astfel de reduceri, dar a cerut Guvernului să analizeze foarte clar efectele asupra bugetului şi modul de acoperire a acestora. Ponta precizat din nou că susţine o schemă în care 15% din TVA plătită la alimente să fie restituită producătorului care vinde în mod legal, pe bază de facturi.

„La momentul construirii bugetului pe 2013, trebuie văzut efectul pe încasările bugetare la TVA şi mai ales perioada în care absorbim primele două-trei luni de încasări mai mici. Chiar dacă pe hârtie avem 24% TVA la produse agricole, în realitate, din cauza evaziunii fiscale, încasezi mai puţin. Cu această schemă în care îl obligi pe producător să aducă facturi pentru a primi 15% înapoi, după două-trei luni în care încasările la TVA pentru aceste produse vor scădea, putem avea încasări mult mai mari”, a spus Ponta, aflat la Târgul internaţional de produse şi echipamente în domeniul
agriculturii.

Premierul a mai arătat că, exceptând România şi Danemarca, toate ţările din Uniunea Europeană aplică un regim diferenţiat de TVA la produse agricole şi că „piaţa neagră” în domeniul produselor agricole din România este estimată în prezent la până la 80%.

În vară, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, afirma la seminarul MEDIAFAX Talks about European Funds. că bugetul pentru anul viitor va include „cu siguranţă” TVA de 9% la alimente, dacă această măsură nu va fi implementată din acest an.

Constantin a afirmat că scăderea TVA la pâine de la 24% la 9% nu va duce, poate, la diminuarea preţului, dar va micşora evaziunea ficală cu 15-20%.

Preşedintele Comisiei de buget, Eugenia Barna, a declarat atunci, după o discuţie cu reprezantanţii Fondului Monetar Internaţional, ai Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale, că pentru măsurile economice propuse de Guvern trebuie realizate „studii de impact” până în toamnă, la momentul construirii bugetului pe 2013, delegaţia FMI arătându-se deschisă la propunerile Executivului.

După întâlnirea cu misiunea de experţi internaţionali, Barna a fost întrebată de jurnalişti care a fost poziţia oficialilor faţă de măsura de reducere a TVA la 9% pentru alimentele de bază.

„Opiniile exprimate nu sunt favorabile, mai bine ar fi să existe subvenţii pentru producătorii agricoli pentru a evita producerea unei evaziuni fiscale. (…) Se fac studii şi, până la momentul noiembrie, când vom avea proiectul de buget, putem să vedem ce anume putem face în domeniul fiscalităţii”, a spus preşedintele Comisiei de buget, menţinând faptul că discuţiile vor fi reluate la momentul realizării proiectului de buget pe 2013.

În luna mai, reprezentanţii FMI au afirmat că reducerea TVA pentru anumite sectoare sau produse nu are efecte benefice pentru consumatori, întrucât duce adeseori la evaziune, iar FMI nu încurajează, ca principiu, cotele diferenţiate de TVA.

Premierul Victor Ponta declara, tot în luna mai, că împreună cu ministrul Agriculturii a început să facă „toate presiunile” asupra ministrului de Finanţe, pentru introducerea începând cu anul viitor a unei scheme în care 15% din TVA plătită la alimente să fie restituită producătorului care vinde în mod legal.

Ministrul Finanţelor, Florin Georgescu, susţine că o eventuală reducere a taxei la alimente va fi decisă după alegeri.

O echipă de experţi ai FMI, condusă de şeful misiunii Fondului în România, Erik de Vrijer, se va afla la Bucureşti în 6-14 noiembrie pentru discuţii cu autorităţile române despre evoluţiile economice recente, perspectivele economice, politica fiscală şi monetară şi reformele structurale.

Echipa FMI va fi însoţită de experţi de la Comisia Europeană şi Banca Mondială.

Board-ul FMI a aprobat la finele lunii septembrie cea de-a şasea evaluare a acordului preventiv cu România, disponibilizând cea de-a şaptea tranşă, în valoare de 430 milioane DST – drepturi speciale de tragere (513 milioane euro), din programul de finanţare de 3,5 miliarde euro. Astfel, suma totală pusă la dispoziţia României până în prezent de la începutul acordului cu FMI, din martie 2011, este de 3,2 miliarde euro.

Acordul aflat în derulare este unul preventiv, iar autorităţile române nu au accesat finanţarea până în prezent.

Acordul cu FMI este completat de o înţelegere similară cu Comisia Europeană pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro, tranşele putând fi trase de autorităţile române doar dacă este necesar.