Guvernul schimbă tot sistemul taxei de timbru. Plăţile cresc şi de 25 ori. Vor fi taxe noi

Modificările rezultă dintr-un proiect de ordonanţă de urgenţă obţinut de MEDIAFAX şi care schimbă, în forma actuală, întregul sistem actual al taxelor judiciare de timbru.

Contactată de MEDIAFAX, Mădălina Nedelcu, avocat în cadrul Departamentului de litigii si executări silite al casei de avocatură Boştină şi Asociaţii, a explicat că, potrivit acestei forme a ordonanţei, printre principalele aspecte de noutate cuprinse în proiect sunt eliminarea timbrului judiciar şi actualizarea cuantumului sumelor care se vor achita cu titlu de taxă de timbru. Astfel, în privinţa cererilor evaluabile în bani se constată o micşorare a cuantumului fix al taxelor, dar o majorare a cuantumului procentului aplicabil valorii cererii de chemare în judecată, precum şi o majorare semnificativă a unor taxe de timbru.

De exemplu, suma de plată va creşte de la 4 lei, în prezent, la 100 de lei pentru taxele privind cererile de recuzare în materie civilă, de la 39 lei la 200 lei pentru cererea de divorţ (întemeiată pe dispoziţiile articolului 373, lit a din Codul de procedura civilă), respectiv 100 lei (pentru cererea de divorţ întemeiată pe dispoziţiile art. 373, lit. b) si c), de la 39 lei la 100 lei pentru acţiunile formulate în domeniul dreptului de autor şi de inventator şi de la 10 lei la 50 lei pentru cererile de suspendare a executării silite.

În acelaşi timp, va fi introdusă obligativitatea achitării taxelor de timbru pentru cereri care în prezent sunt scutite de la plată, precum cele pentru acţiunile privind stabilirea şi acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice, care vor fi taxate cu 100 lei. În materie contravenţională, plângerea împotriva procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate va fi de asemenea taxată, cu 20 lei.

„Un aspect care în prezenta reglementare nu se regăseşte priveşte contestaţia la executarea silită, prin care se invocă apărări privitoare la fondul dreptului (art. 712, alin 2 Cod procedură civilă), pentru care taxa de timbru se stabileşte conform regulilor pentru cererile evaluabile în bani”, arată avocatul.

Conform proiectului, vor fi introduse şi taxe de timbru diferenţiate în funcţie de calea de atac a apelului sau a recursului, iar în cazul recursului – în funcţie de motivele de recurs invocate.

Un alt element de noutate va fi restituirea taxei judiciare de timbru, total sau parţial, în anumite situaţii, precum atunci când acţiunea sau cererea rămâne fără obiect în cursul procesului, când contestaţia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă, când în procesul de divorţ părţile au renunţat la judecată ori s-au împăcat, precum şi când probele au fost administrate de către avocaţi sau consilieri juridici.

Dreptul de a solicita restituirea va putea fi exercitat în termen de un an.

În acelaşi timp, va fi modificată şi destinaţia sumelor provenite din taxele judiciare de timbru, 50% urmând să fie vărsate la bugetul statului şi repartizaţi şi către bugetul Ministerului Justiţiei. Din impozitul pe veniturile avocaţilor, notarilor publici, executorilor judecătoreşti, o cotă de 75% va fi distribuită tot către catre Ministerul Justiţiei, precum şi către Consiliul Superior al Magistraturii, Inalta Curte de Casaţie şi Justitţe şi Parchetulî de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

„Aşadar, este evidentă încercarea legiuitorului de adaptare a cuantumului taxelor judiciare de timbru la condiţiile actuale ale inflaţiei şi, în principal, la necesităţile bugetare ale instituţiilor publice şi ale instanţelor de judecată. Ele însă nu restrâng accesul la justiţie şi nu fac în sine prohibitive acţiunile pentru obţinerea de daune/interese”, afirmă Mădălina Nedelcu.

Conform documentului obţinut de MEDIAFAX, argumentul invocat de autorităţi pentru toate aceste schimbări este acela că taxele judiciare de timbru au rămas în principal la nivelul stabilit în anul 1997, actualizat în anul 2010 prin aplicarea indicelui de inflaţie, iar sistemul de taxare trebuie să permită inclusiv acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea logisticii necesare punerii în aplicare a noilor prevederi legale, cu un echilibru „corespunzător” între eforturile bugetare de asigurare a unui serviciu public calitativ şi „obligaţia cetăţeanului care foloseşte acest serviciu de a contribui la susţinerea costurilor”, neadoptarea în regim de urgenţă a acestor măsuri urmând să conducă la conservarea unui sistem de taxare „neadecvat”, cu consecinţe negative pe planul situaţiei justiţiabililor şi al nevoilor acute ale sistemului judiciar.

Documentul prevede inclusiv actualizarea taxelor judiciare fixe şi corelarea lor „cu costurile reale” ale procesului judiciar, odată cu menţinerea principiilor de calcul progresiv pentru cererile evaluabile în bani, astfel încât „să se descurajeze promovarea acţiunilor cu miză economică redusă”.

„Un aspect pozitiv îl constituie adaptarea taxelor judiciare de timbru la condiţiile actuale ale inflaţiei şi, în principal, la necesităţile financiare ale instanţelor de judecată. Tot un aspect pozitiv îl reprezintă şi eliminarea timbrelor judiciare. De exemplu, prin majorarea de la 4 lei la 100 lei a taxei de timbru privind recuzarea se descurajează abuzul de drept şi tendinţa de deturnare a acestei instituţii de la scopul pentru care a fost instituită. Ar putea constitui o împovărare a justiţiabilului, însă nu şi o îngrădire întrucât proiectul de lege prevede posibilitatea pentru persoanele fizice de a
beneficia de scutiri, eşalonări, reduceri sau amânare a plăţii taxelor. Din punctul meu de vedere, nu se îngrădeşte accesul la justiţie privind cererile pentru obţinerea daunelor morale întrucât se stabileşte o taxă fixă (şi nu un procent din valoarea pretenţiilor), cuantum rezonabil, de altfel, în raport de cuantumul pretenţiilor. Prin cuantumul său, taxa nici nu poate fi considerată utilă din punct de vedere al reducerii numărului cererilor”, a adăugat avocatul Boştină şi Asociaţii

Astfel, conform proiectului obţinut de MEDIAFAX, acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecătoreşti, până la valoarea de 500 lei vor fi taxate cu 8 %, dar nu mai puţin de 20 lei, cele cu valoarea între 501 lei şi 5.000 lei vor fi taxate cu 40 lei + 7 % pentru ce depăşeşte 500 lei, cele cu valoarea între 5001 lei şi 25.000 lei vor fi taxate cu 355 + 5% pentru ce depăşeşte 5000 lei, cele cu valoarea între 25.001 lei şi 50.000 lei vor fi taxate cu 1.355 lei + 3 % pentru ce depăşeşte 25.000 lei, cele cu valoarea între 50.001 lei şi 250.000 lei vor fi taxate cu 2105 lei +2% pentru ce depăşeşte 50.000 lei, iar cele cu valoarea peste 250.000 lei vor fi taxate cu 6105 lei + 1% pentru ce depăşeşte 200.000 lei.

Vor fi taxate şi acţiuni prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile sau de constituire a unor drepturi reale asupra acestora.

În cazul acţiunilor posesorii, taxa judiciară de timbru va fi calculată la o valoare care se stabileşte la 20% din valoarea bunului a cărui posesie se solicită. Taxa judiciară de timbru pentru acţiunile care au ca obiect un dezmembrământ al dreptului de proprietate va fi calculată la o valoare stabilită la 20% din valoarea bunului asupra căruia poartă dezmembrământul. În cazul cererilor care au ca obiect servituţi, taxa judiciară de timbru se calculează prin raportare la 20% din valoarea imobilului asupra căruia se solicită constituirea servituţii.

În ceea ce priveşte cererile în materia partajului judiciar, cele pentru stabilirea calităţii de coproprietar şi stabilirea cotei-părţi ce se cuvine fiecărui coproprietar vor fi taxate cu 50 lei pentru fiecare coproprietar, cele pentru creanţe pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii, născute din starea de proprietate comună, vor fi taxate cu 3% din valoarea creanţelor a căror recunoaştere se solicită, cererea de raport va fi taxată cu 3 % din valoarea bunurilor a căror raportare se solicită, cererea de reducţiune a liberalităţilor excesive va fi taxată cu 3 % din valoarea părţii de rezervă supusă reîntregirii prin reducţiunea liberalităţilor.

Dacă cererile în materia partajului judiciar se formulează în cadrul aceleiaşi acţiuni, aceasta vor fi timbrate cu o singură taxă, de 5% din valoarea masei partajabile.

Cererile de valoare redusă, soluţionate potrivit procedurii speciale din Codul de procedură civilă, vor fi taxate cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu depăşeşte 2.000 lei, şi cu 200 lei, pentru cererile a căror valoare depăşeşte 2.000 lei. Cererile privind ordonanţa de plată vor fi taxate cu 200 lei, iar cererile de evacuare din imobilele folosite sau ocupate fără drept vor fi taxate cu 100 lei.

Cererile formulate pe cale de ordonanţă preşedinţială, când sunt neevaluabile în bani, vor fi taxate cu 20 lei. Când cererea formulată pe cale de ordonanţă preşedinţială este evaluabilă în bani, aceasta vor fi taxate cu 50 lei, dacă valoarea acesteia nu depăşeşte 2.000 lei, şi cu 200 lei, dacă valoarea ei depăşeşte 2.000 lei.

Acţiunile privind stabilirea şi acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice vor fi taxate cu 100 lei.

Tot cu 100 lei vor fi taxate cererile pentru constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept nepatrimonial, cererile în anularea sau în constatarea nulităţii unui act juridic nepatrimonial, cererile care privesc dreptul de folosinţă a bunului închiriat sau arendat, dacă acestea nu privesc şi plata anumitor sume de bani, şi acţiunile în grăniţuire. În ipoteza în care prin aceeaşi cerere se revendică şi o porţiune de teren, la taxa judiciară de timbru stabilită pentru acţiunea în grăniţuire se va adăuga şi taxa corespunzătoare valorii suprafeţei revendicate.

Cererea privind repunerea părţilor în situaţia anterioară, când nu este accesorie acţiunii în constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, va fi taxată cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu depăşeşte 5.000 lei, şi cu 300 lei, pentru cererile a căror valoare depăşeşte 5.000 lei.

Cererile de recuzare în materie civilă, pentru fiecare participant la proces pentru care se solicită recuzarea, vor fi taxate cu 100 lei, cererile de strămutare în materie civilă vor fi taxate cu100 lei, cererile de repunere în termen vor fi taxate cu 20 lei, cererile de perimare vor fi taxate cu 20 lei şi cererile de reexaminare împotriva încheierii prin care au fost stabilite amenzile judiciare şi despăgubirile vor fi taxate 20 lei.

Cererile de reexaminare împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecate vor fi taxate cu 20 lei, cererile pentru repunerea pe rol, când suspendarea judecării se datorează părţilor, vor fi taxate cu 50% din taxa judiciară de timbru pentru cererea sau acţiunea a cărei judecare a fost suspendată, cererile pentru refacerea înscrisurilor şi a hotărârilor dispărute vor fi taxate cu 50 lei, cererile pentru eliberarea de copii simple de pe înscrisurile aflate la dosar, atunci când sunt efectuate de către instanţă, vor fi taxate cu 0,20 lei/pagină, cererile pentru legalizarea de copii de pe înscrisurile aflate la dosar, pentru fiecare exemplar de copie, vor fi taxate cu 1 leu/pagină, cererile pentru eliberarea oricăror alte certificate prin care se atestă fapte sau situaţii rezultate din evidenţele instanţelor de judecată ori cu privire la dosarele aflate în arhiva acestora, vor fi taxate cu 1 leu/pagină, iar cererile pentru eliberarea de către instanţele judecătoreşti de copii de pe hotărârile judecătoreşti, cu menţiunea că sunt definitive, vor fi taxate cu 5 lei pentru fiecare exemplar de copie.

În materia executării silite, cererile pentru încuviinţarea executării silite, pentru fiecare titlu executoriu, vor fi taxate cu 20 lei, iar cererile de suspendare a executării silite, inclusiv a executării provizorii, vor fi taxate cu 50 lei.

În cazul contestaţiei la executarea silită, taxa va fi calculată la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestaţii nu poate depăşi suma de 1000 lei, indiferent de valoarea contestată. În cazul în care obiectul executării silite nu este evaluabil în bani, contestaţia la executare se taxează cu 100 lei.

Cererile de întoarcere a executării silite se taxează, în toate cazurile, cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu depăşeşte 5.000 lei, şi cu 300 lei, pentru cererile a căror valoare depăşeşte 5.000 lei.

Alte categorii de cereri care vor fi taxate sunt cele prin care părţile solicită instanţei pronunţarea unei hotărâri care să consfinţească înţelegerea părţilor, inclusiv când este rezultată din acordul de mediere (cu 20 lei), cele în legătură cu măsurile asiguratorii (cu 100 lei) şi contestaţia privind tergiversarea procesului şi plângerea împotriva încheierii de soluţionare a contestaţiei (cu 20 lei). Când cererile au ca obiect instituirea de măsuri asiguratorii asupra navelor şi aeronavelor se taxează cu 1.000 lei, iar în cazurile în care înţelegerea sau acordul de mediere priveşte transferul dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra unuia sau mai multor bunuri imobile, la această sumă se adaugă 50% din valoarea taxei care s-ar datora pentru acţiunea în revendicare a bunului cu valoarea cea mai mare dintre bunurile care fac obiectul dreptului real transferat. În cazul în care înţelegerea sau acordul de mediere are ca obiect partajul, la taxa fixă se adaugă 50% din valoarea taxei calculate.

Cererile pentru dobândirea personalităţii juridice, pentru autorizarea funcţionării şi pentru înregistrarea unor persoane juridice vor fi taxate cu 300 lei pentru înregistrarea partidelor politice sau pentru modificarea statutului acestora, cu 200 lei pentru dobândirea personalităţii juridice de către organizaţiile prevăzute în Legea dialogului social, precum şi pentru modificarea actelor constitutive ale acestora şi cu 100 lei pentru dobândirea personalităţii juridice de către asociaţiile fără scop lucrativ, fundaţii, uniuni şi federaţii de persoane juridice fără scop lucrativ, precum şi pentru modificarea actelor constitutive ale acestora.

Acţiunile formulate în domeniul drepturilor de autor şi de inventator vor fi taxate cu 100 lei pentru recunoaşterea dreptului de autor şi a celor conexe, pentru constatarea încălcării acestora şi repararea prejudiciilor, inclusiv plata drepturilor de autor şi a sumelor cuvenite pentru opere de artă, precum şi pentru luarea oricăror măsuri în scopul prevenirii producerii unor pagube iminente, pentru asigurarea reparării acestora, ori pentru restabilirea dreptului atins, cu 100 lei pentru recunoaşterea calităţii de inventator, de titular de brevet, a drepturilor născute din brevetul de invenţie, din contractele de cesiune şi licenţă, inclusiv drepturile patrimoniale ale inventatorului şi cu 300 lei pentru cererile neevaluabile în bani privitoare la drepturile conferite de marcă.

Acţiunile, cererile, obiecţiunile, contestaţiile introduse la instanţele judecătoreşti în temeiul Legii privind procedura insolvenţei, al Ordonanţei privind falimentul instituţiilor de credit şi al Legii privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea şi lichidarea voluntară în activitatea de asigurări vor fi taxate cu 200 lei.

Cererile de competenţa instanţelor judecătoreşti având ca obiect înregistrări în registrul comerţului se taxează cu 100 lei.

Taxele judiciare de timbru pentru cererea de divorţ întemeiată pe prevederile art. 373 lit. a) din Codul civil va fi de 200 lei, pentru cererea de divorţ întemeiată pe prevederile art. 373 lit. b) şi c) din Codul civil va fi de 100 lei, pentru cererea de divorţ întemeiată pe prevederile art. 373 lit. d) din Codul civil va fi de 50 lei. Cererea privind acordarea despăgubirilor sau pentru stabilirea prestaţiei compensatorii va fi taxată cu 50 lei, iar pentru cererile care nu sunt accesorii unei cereri de divorţ şi care au ca obiect stabilirea locuinţei copilului, exercitarea autorităţii părinteşti, stabilirea contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere şi educare a copiilor, dreptul părintelui sau al altor persoane decât părinţii de a avea legături personale cu copilul, locuinţa familiei va fi aplicată o taxă de 20 lei pe fiecare cerere. Orice altă cerere referitoare la raporturile de familie, neevaluabilă în bani, va fi taxată cu 20 lei, dacă nu sunt scutite de taxă de timbru.

În materia contenciosului administrativ, cererile introduse de cei vătămaţi în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege vor fi taxate cu 50 lei pentru anularea actului sau, după caz, recunoaşterea dreptului pretins, precum şi pentru eliberarea unui certificat, a unei adeverinţe sau a oricărui alt înscris, şi cu 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 300 lei în cazul acelor cereri cu caracter patrimonial, prin care se solicită şi repararea pagubelor suferite printr-un act administrativ.

Vor fi taxate cu 20 lei cererile formulate potrivit Legii 188/2000 privind executorii judecătoreşti pentru soluţionarea conflictelor de competenţă între birourile executorilor judecătoreşti, plângerile împotriva refuzului executorului judecătoresc de a-şi îndeplini atribuţiile şi cererile pentru supralegalizarea semnăturii şi a ştampilei executorului judecătoresc.

În materie contravenţională, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate se taxează cu 20 lei, iar acţiunile şi cererile în materie de carte funciară, când nu pun în discuţie fondul dreptului, se taxează cu 50 lei, conform proiectului.

Vor fi taxate cu 20 de lei acţiunile, inclusiv cererile pentru exercitarea căilor de atac, pentru încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă, orice drepturi ce decurg din raporturi de muncă, stabilirea impozitului pe salarii, drepturile decurgând din executarea contractelor colective de muncă şi cele privind soluţionarea conflictelor colective de muncă, precum şi executarea hotărârilor pronunţate în aceste litigii, precum şi cele referitoare la raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici şi ale funcţionarilor publici cu statut special.

Cererea privind înregistrarea asociaţiilor de proprietari, de locatari sau mixte şi apelul împotriva încheierii judecătorului-delegat se taxează cu 20 lei.

Cererile pentru exercitarea apelului împotriva hotărârilor judecătoreşti vor fi taxate cu 50% din taxa datorată pentru cererea sau acţiunea neevaluabilă în bani, soluţionată de prima instanţă, dar nu mai puţin de 20 de lei, şi din taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor şi acţiunilor evaluabile în bani, dar nu mai puţin de 20 de lei.

Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 lei dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din Codul de procedură civilă. În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul de taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 lei; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 de lei.

Se taxează cu 20 lei cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva unor hotărâri judecătoreşti, respectiv cele pentru încheierea prin care s-a dispus vânzarea bunurilor în acţiunea de partaj, încheierea de suspendare a judecării cauzei şi hotărârile de anulare a cererii ca netimbrată, nesemnată sau pentru lipsa calităţii de reprezentant.

Se taxează cu 50 lei cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva altor hotărâri judecătoreşti, respectiv cele prin care s-a respins cererea ca prematură, inadmisibilă, prescrisă sau pentru autoritate de lucru judecat, prin care s-a luat act de renunţarea la dreptul pretins, prin care s-a luat act de renunţarea la judecată şi prin care se încuviinţează învoiala părţilor.

Pentru formularea contestaţiei în anulare se datorează taxa de 100 lei.

Nivelul taxelor judiciare de timbru prevăzute de prezenta lege se actualizează anual cu indicele ratei inflaţiei, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice şi a Ministerului Justiţiei.

Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare şi extraordinare, referitoare la stabilirea şi plata pensiilor, precum şi alte drepturi prevăzute prin sistemele de asigurări sociale, stabilirea şi plata ajutorului de şomaj, a ajutorului de integrare profesională şi a alocaţiei de sprijin, a ajutorului social, a alocaţiei de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi a altor forme de protecţie socială, obligaţiile legale şi contractuale de întreţinere, inclusiv acţiunile în constatarea nulităţii, în anularea, rezoluţiunea sau rezilierea contractului de întreţinere, stabilirea şi acordarea despăgubirilor decurgând din condamnarea sau luarea unei măsuri preventive pe nedrept, adopţie, ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă, interdicţie judecătorească, asistenţa persoanelor cu tulburări psihice, precum şi la exercitarea de către autoritatea tutelară a atribuţiilor ce îi revin, protecţia drepturilor consumatorilor, atunci când persoanele fizice şi asociaţiile pentru protecţia consumatorilor au calitatea de reclamant împotriva agenţilor economici care au prejudiciat drepturile şi interesele legitime ale consumatorilor, valorificarea drepturilor Societăţii Naţionale de Cruce Roşie, exercitarea drepturilor electorale, cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând din acestea, stabilirea şi acordarea despăgubirilor civile pentru pretinse încălcări ale drepturilor prevăzute la art. 2 şi 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile, acţiunile şi căile de atac formulate de către prefect sau primar pentru anularea actelor juridice făcute sau emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar şi cererile pentru dizolvarea societăţilor comerciale şi a grupurilor de interes economic, formulate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Vor fi scutite de taxa judiciară de timbru şi cererile şi acţiunile, inclusiv căile de atac formulate de Senat, Camera Deputaţilor, Preşedinţia, Guvern, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public şi de Ministerul Finanţelor, indiferent de obiectul acestora, precum şi cele formulate de alte instituţii publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice.

Taxele judiciare de timbru vor fi datorate atât pentru judecata în primă instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac. Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege.

Dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se va pune în vedere obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a comunica instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei. Prin aceeaşi comunicare, instanţa îi pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Instanţa va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată numai după soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru.

Dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare a obiectului cererii, instanţa va pune în vedere reclamantului să achite suma datorată suplimentar până la termenul stabilit de instanţă. Neîndeplinirea obligaţiei de plată a taxei până la termenul prevăzut de lege sau stabilit de instanţă se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii.

În cazul în care se micşorează valoarea pretenţiilor formulate în acţiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea iniţială, fără a se ţine seama de reducerea ulterioară. Dacă în momentul înregistrării sale acţiunea sau cererea a fost taxată corespunzător obiectului său iniţial, dar a fost modificată ulterior, ea nu va putea fi anulată integral, ci va trebui soluţionată, în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal.

În situaţia în care instanţa judecătorească învestită cu soluţionarea unei căi de atac ordinare sau extraordinare constată că în fazele procesuale anterioare taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, va dispune obligarea părţii la plata taxelor judiciare de timbru aferente, dispozitivul hotărârii constituind titlu executoriu.

Când o acţiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepţia cazurilor în care prin lege se prevede altfel. Dacă la momentul înregistrării cererii au fost timbrate doar o parte din capetele de cerere, acţiunea va fi anulată în parte, numai pentru acele capete de cerere pentru care nu a fost achitată taxa judiciară de timbru.

Cererile reconvenţionale, cererile de intervenţie principală precum cererile de chemare în garanţie se taxează după regulile aplicabile obiectului cererii dacă aceasta ar fi fost exercitată pe cale principală.

În cazul cererilor sau al acţiunilor introduse în comun de mai multe persoane dacă obiectul procesului este un drept ori o obligaţie comună, ori dacă drepturile sau obligaţiile lor au aceeaşi cauză sau dacă între ele există o strânsă legătură, taxa judiciară de timbru se datorează în solidar. Dacă legea nu prevede altfel, cererile depuse în cursul judecăţii şi care nu modifică valoarea taxabilă a cererii sau caracterul cererii iniţiale nu se taxează.

Persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Instanţa va acorda şi persoanelor juridice, la cerere, facilităţi sub formă de reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acţiuni şi cereri introduse la instanţele judecătoreşti,n cazul în care cuantumul taxei reprezintă mai mult de 10% din media venitului net pe ultimele 3 luni de activitate, iar plata integrală a taxei nu este posibilă deoarece persoana juridică se află în curs de lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt indisponibilizate.

În mod excepţional, instanţa poate acorda persoanelor juridice reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în alte cazuri în care apreciază, faţă de datele referitoare la situaţia economico-financiară a persoanei juridice, că plata taxei de timbru, la valoarea datorată, ar fi de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a persoanei juridice. Reducerea taxei de timbru poate fi acordată separat sau, după caz, împreună cu eşalonarea sau amânarea plăţii.

În cazul încuviinţării cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, prin încheiere se vor stabili, după caz, cota de reducere sau cuantumul redus al taxei, termenul sau termenele de plată şi cuantumul ratelor. Eşalonarea plăţii taxelor judiciare de timbru se poate face pe parcursul a cel mult 24 de luni şi pentru maxim 12 termene.

În cazul în care reclamantul a beneficiat de reducerea taxei judiciare de timbru, instanţa de judecată va obliga pe pârâtul care pierde procesul la plata sumei pentru care s-a acordat reducerea. Dispozitivul hotărârii constituie titlu executoriu.

Nu se restituie taxele judiciare de timbru plătite pentru cereri şi acţiuni anulate ca insuficient timbrate.

Proiectul mai prevede că, împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru. În cazul admiterii integrale sau parţiale a cererii de reexaminare, instanţa va dispune restituirea taxei de timbru total ori, după caz, proporţional cu reducerea sumei contestate.

La finele fiecărei zile lucrătoare, unităţile teritoriale ale trezoreriei statului vor vira o cotă de 30% din suma colectată în contul de venituri al bugetului local în ziua respectivă în contul de venituri al bugetului de stat” Taxe judiciare de timbru si alte taxe de timbru”, deschis la unităţile trezoreriei statului, codificat cu codul de identificare fiscală al Ministerului Justiţiei.

Din impozitul pe veniturile realizate din activităţi desfăşurate de avocaţi, notari publici şi executori judecătoreşti încasate la bugetul de stat va fi distribuită o sumă corespunzătoare cotei de 75% în bugetele de venituri şi cheltuieli ale Ministerului Justiţiei, ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel: o cotă de 70% va fi cuprinsă în bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului Justiţiei (din care 50% va fi folosită pentru finanţarea sistemului de ajutor public judiciar şi a sistemului de asistenţă juridică, iar 20% va avea ca destinaţie cheltuieli de investiţii şi cheltuieli curente), o cotă de 10% va fi cuprinsă în bugetul de venituri şi cheltuieli al Consiliului Superior al Magistraturii şi va fi folosită pentru asigurarea pregătirii profesionale a judecătorilor, procurorilor, personalului auxiliar din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi a personalului din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii şi, respectiv, Şcoala Naţională de Grefieri, precum şi pentru cheltuieli de investiţii şi cheltuieli curente, o cotă de 10% va fi cuprinsă în bugetul de venituri şi cheltuieli al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar o cotă de 10% va fi cuprinsă în bugetul de venituri şi cheltuieli al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având ca destinaţie cheltuieli de investiţii şi cheltuieli curente. Disponibilităţile de la finele anului se vor reporta în anul următor pentru a fi cheltuite cu aceeaşi destinaţie.

Diferenţa de procent de 25% din sumele reprezentând impozitul pe veniturile realizate din activităţi desfăşurate de avocaţi, notari publici şi executori judecătoreşti se vor distribui la bugetele locale.

Începând cu 1 ianuarie 2014 va fi modificată însă destinaţia sumelor provenite din taxele judiciare de timbru, astfel încât sumele încasate să aibă ca destinaţie, în proporţie de 50%, bugetul statului, fiind cuprinse distinct în bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului Justiţiei, cu argumentul că astfel vor fi utilizate „potrivit scopului instituirii taxei de timbru, respectiv o mai bună administrare a justiţiei”.

Nivelul taxelor judiciare de timbru vor fi actualizate anual cu indicele ratei inflaţiei, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice şi a Ministerului Justiţiei.

„Pentru cererile şi acţiunile introduse până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, timbrul judiciar se aplică, respectiv taxele judiciare de timbru se stabilesc şi se plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data introducerii lor”, se arată în proiect.

Argumentul invocat pentru redactarea acestui proiect este că evoluţia în plan legislativ din ultimii ani, în special transformările substanţiale care au avut loc prin adoptarea noului Cod civil şi a noului Cod de procedură civilă, nu s-a reflectat însă într-un mod „adecvat” şi la nivelul cadrului normativ privind taxele judiciare de timbru, iar taxele actuale sunt, în cea mai mare măsură, la nivelul stabilit în anul 1997, actualizat în anul 2010 prin aplicarea indicelui de inflaţie.

„În afară de actualizarea periodică cu indicele de inflaţie, un obiectiv care trebuie să fie avut în vedere permanent îl constituie reflectarea corectă de către sistemul de taxare a costurilor judiciare pe care le presupune buna funcţionare a sistemului justiţiei (care să ţină seama, de exemplu, de numărul de cauze soluţionate într-un an la fiecare nivel de instanţă şi de cheltuielile bugetare efectuate în acelaşi an). Această operaţiune va asigura astfel un echilibru corespunzător între eforturile bugetare de asigurare a unui serviciu public corespunzător calitativ şi obligaţia cetăţeanului care foloseşte acest serviciu de a contribui la susţinerea costurilor. Pe de altă parte, timbrul judiciar, aplicat distinct de taxele judicare de timbru, dublează aceste taxe”, se susţine în document.

Este arătat astfel că ttimbrul judiciar a fost instituit în 1995, veniturile obţinute din vânzarea acestuia fiind puse la dispoziţia Ministerului Justiţiei şi utilizate pentru anumite obiective expres prevăzute, dar, în prezent, principiile finanţelor publice interzic asemenea alocări distincte către instituţiile publice, în afara alocărilor bugetare, astfel încât sumele rezultate din vânzarea timbrului se constituie tot venituri la bugetul statului.

„Dată fiind, pe de o parte, această destinaţie unică, similară taxelor de timbru, iar, pe de altă parte, valoarea relativ mică a timbrelor, precum şi faptul că acestea se vând în alte puncte decât cele în care se poate plăti taxa judiciară de timbru, din perspectiva justiţiabililor care apelează la serviciul public al justiţiei, menţinerea obligativităţii timbrului judiciar alături de taxa de timbru îngreunează demersurile necesare formulării unei acţiuni în justiţie. Având în vedere atât fundamentarea identică a celor două tipuri de taxe – care se percep pentru acelaşi serviciu public – cât şi destinaţia similară a veniturilor obţinute, existenţa simultană a acestora nu este, aşadar, justificată. De altfel, din studiile de drept comparat realizate rezultă faptul că România este singurul stat UE care are aceste două categorii de taxe ce se percep pentru aceleaşi tipuri de cereri şi acţiuni”, este explicaţia autorităţilor.

Un alt argument invocat este acela că valoarea timbrelor vândute este relativ scăzută, iar aceste valori ar trebui raportate la costurile necesare pentru imprimarea şi distribuirea timbrului pentru a evalua eficienţa sistemului, veniturile bugetare care rezultă în prezent din vânzarea timbrului judiciar putând fi recuperate pe seama creşterii valorii taxelor de timbru.

„În contextul în care actele normative mai sus citate referitoare la taxele judicare de timbru şi la timbrul judiciar, la care se adaugă dispoziţiile din legi speciale privind scutiri de taxe de timbre în considerarea situaţiei destinatarilor normelor respective ori specialităţii domeniului respectiv nu mai constituie un răspuns adecvat cerinţelor actuale, îmbunătăţirea sistemului taxelor judiciare de timbru, cu impact pozitiv aşteptat şi în ce priveşte situaţia justiţiabililor, devine o prioritate. Mai exact, modificarea cadrului legal de desfăşurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă precum şi punerea în aplicare a noilor instituţii adoptate prin Codul civil, impune în fapt revizuirea urgentă a legislaţiei şi în materia taxelor judiciare de timbru, care trebuie să reflecte noua structură şi dinamică a procesului civil, noile garanţii procedurale acordate părţilor pentru asigurarea unui proces echitabil precum şi acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii, pregătirea personalului din sistemul justiţiei”, se afirmă în proiect.

Reconsiderând pe fond şi resistematizând întreaga legislaţie aplicabilă în materia taxelor de timbru, proiectul privind taxele judiciare de timbru propune, astfel, o reglementare nouă care să se alăture şi să completeze actele normative majore prin care a fost reformat sistemul judiciar.

La acest moment, autorităţile arată, în document, că actualizarea taxelor judiciare va determina un impact bugetar pozitiv atât la bugetul de stat, cât şi la bugetul local, dar care nu poate fi cuantificat.

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat, joi, că săptămâna viitoare va fi finalizat un proiect de act normativ privind taxele judicare, prin care se vizează şi o reducere a categoriilor acestora.

„Săptămâna viitoare, sper să putem finaliza un proiect de act normativ de reorganizare a sistemului privind taxelor judiciare. Practic, dorim o reducere a categoriilor de taxe judiciare, dorim o eliminare a timbrului judiciar, acel timbru de 50 de bani, care, de foarte multe ori, vă costă de 10 sau 100 de ori mai mult să îl procuraţi”, a declarat ministrul Justiţiei, într-o conferinţă de presă.

Cazanciuc a menţionat şi că va aloca resurse suplimentare instanţelor de judecată, procentul alocat din taxele de timbru urmând să crească de la 30 la 50%.

Ministrul Justiţiei a susţinut totodată că va fi o „reducere semnificativă” a taxelor judiciare de timbru, dar cu creşteri în cazul altora, nu „semnificative”.

Cazanciuc a precizat că, în legătură cu taxele de timbru, va ţine cont şi de observaţiile Consiliului Superior al Magistraturii şi că, în prezent, analizează taxele procentuale.

Plenul CSM a avizat favorabil, în 10 iunie, proiectul ordonanţei de urgenţă privind taxele judiciare de timbru. Membrii CSM au făcut o serie de propuneri şi observaţii, prin care au subliniat, printre altele, necesitatea majorării procentului actual de 30% acordat justiţiei în urma colectării acestora, în vederea asigurării funcţionării în bune condiţii a instanţelor judecătoreşti.

De asemenea, CSM a mai apreciat că, în cee ce priveşte acţiunea de divorţ, ar trebuie să se prevadă stabilirea unei taxe de timbru superioare onorariului notarial perceput în acest caz, care este în prezent în cuantum de 620 de lei, conform Ordinului ministrului justiţiei nr. 46/C/201, urmând ca părţile aflate în situaţii speciale să poată beneficia în continuare de dispoziţiile referitoare la ajutorul public judiciar.