UPDATE Guvernul şi FMI au căzut de acord: deficit bugetar de 1,83% din PIB, în 2015

„Un deficit care pe de o parte răspunde dorinței de a arăta rigurozitate bugetară (…) și nu pune o presiune mult prea mare pe cheltuieli. (…) Vom avea un buget de 238 de miliarde de lei — 225 venituri și 13 miliarde deficit. (…) S-a luat în considerare și s-a acceptat o creștere economică de 2,5% din PIB”, a afirmat Ponta la Palatul Victoria. 

România a negociat creşterea ţintei de deficit bugetar pentru anul 2015 de la 1,4% din PIB la 2,1% din PIB. În acest deficit ar fi cuprins şi un procentaj suplimentar de 0,6-0,7% pentru armată şi co-finanţare. Potrivit unor surse apropiate discuţiilor cu FMI, instituţia ar fi cerut un deficitul bugetar de 0,9% din PIB, procent la care se adaugau cheltuielile suplimentare pentru armată şi co-finanţare, sume care, de asemenea, trebuiau recunoscute.

„Este vorba despre o autorizare temporară permisă de reglementările europene, România îndeplinind în continuare prevederile asumate în Obiectivul pe Termen Mediu (MTO) privind consolidarea fiscală. România cere ca, temporar, cofinanţările de fonduri europene şi cheltuielile pentru creşterea bugetului Apărării şi a instituţiilor de siguranţa naţională să nu fie luate în calculul indicatorilor de monitorizare a consolidării fiscale. Creşterea ţintei de deficit bugetar pentru anul 2015 de la 1,4% din PIB la 2,1% din PIB reflectă accesarea unor drepturi prevăzute în Tratatele Uniunii Europene (privind clauză de investiţii) şi în angajamentele luate odată cu aderarea la NATO şi confirmate la ultimul Summit NATO (privind creşterea cheltuielilor militare şi de siguranţa naţională)”, a afirmat săptămâna trecută, Cristian Socol, consilierul pe probleme economice al prim-ministrului.

Discuţiile tehnice cu FMI, care va trimite în ianuarie o echipă pentru evaluarea acordului curent, au fost marcate de o serie de ameninţări cu ruperea acordului de către partea română. Şi preşedintele Traian Băsescu, şi premierul Victor Ponta, au avertizat pe rând că România poate renunţa oricând la acordul cu FMI. Primul a subliniat că o rupere a acordului ar fi o pată pe imaginea FMI, iar Ponta a zis că România n-ar mai avea nevoie de acord, atâta timp cât liniile impuse de Comisia Europeană sunt îndeajuns de dure.
     
Premierul Victor Ponta a anunţat marţi că alocarea a 0,3% din PIB în plus pentru cheltuieli militare nu este cuprinsă în bugetul de anul viitor şi poate fi obţinută doar în Consiliul European, întrucât reprezentantul Comisiei Europene la negocierile cu Guvernul nu a avut mandat pentru această derogare, scrie Agerpres.

‘0,3% în plus la deficit pentru cheltuieli militare pe care l-am solicitat noi la ECOFIN şi care a fost agreat de principiu nu este inclus aici. Reprezentantul Comisiei Europene nu a avut mandat în acest sens. Am avut o discuţie cu domnul preşedinte în funcţie, Traian Băsescu, voi avea o discuţie şi cu preşedintele ales, domnul Iohannis, pentru că decizia de acorda României această derogare pentru cheltuieli militare de 0,3% din PIB se poate lua doar în Consiliul European. Fie la Consiliul de acum, din 17-18 (decembrie – n.r.) ori la Consiliile următoare, România va reveni cu această solicitare dintr-un motiv foarte simplu de înţeles: suntem la graniţa cu Ucraina, la graniţa unor conflicte deocamdată îngheţate (…), avem nişte obligaţii pe care ni le-am asumat la summitul NATO şi evident că sperăm ca în Consiliul European România să obţină (derogarea – n.r.)’, a declarat Ponta la Palatul Victoria în urma negocierilor cu delegaţia FMI, BM şi CE.

Petrescu, MFP: Din deficitul de 1,83% din PIB negociat cu FMI, 0,25 punte procentuale merg la fonduri europene
     
Deficitul bugetar convenit de autorităţi cu instituţiile financiare internaţionale, de 1,83% din produsul intern brut, cuprinde un procentaj special, de 0,25 puncte procentuale din PIB, pentru cofinanţarea proiectelor cu fonduri europene, iar majorarea deficitului a fost necesară în contextul în care bugetul pe anul viitor nu cuprinde taxe şi impozite suplimentare, a declarat marţi, la România TV, ministrul Finanţelor Publice, Ioana Petrescu.

‘Acest deficit pe cash de 1,83% este, de fapt, 1,832%. Am negociat la fiecare zecimală, au fost negocieri foarte dure. Pe fonduri europene, noi avem două exerciţii bugetare suprapuse anul viitor şi trebuie să punem foarte mulţi bani acolo pentru cofinanţare. Este o prioritate pentru 2015 şi noi nu am vrut să tăiem din aceste fonduri. S-a discutat foarte mult cu Comisia Europeană. S-a ajuns la această cifră şi pentru că s-a negociat, practic, un procentaj în plus peste deficitul bugetar de 0,25 puncte procentuale tocmai pentru cofinanţare la fonduri europene. Deci, în acest 1,832 intră şi un 0,25, procentaj care se duce direct pe fonduri europene’, a explicat Ioana Petrescu.

Ministrul Finanţelor a mai spus că, în acest fel, s-a reuşit suplimentarea sumelor pentru cofinanţare, fără a se apela la taxe şi impozite suplimentare. ‘Am putut să punem mai mulţi bani pentru cofinanţare în buget pentru că, deşi facem un buget unde nu punem nicio taxă în plus, nu am vrut în niciun caz să tăiem de la fonduri europene. Este o prioritate pentru anul viitor ca absorbţia să fie cât mai mare’, a mai spus Ioana Petrescu.