„Din nefericire, nu avem o indicaţie clară potrivit căreia Congresul va acţiona la timp pentru ca preşedintele să semneze o rezoluţie bugetară până la sfârşitul zilei de mâine, 1 octombrie 2013”, a anunţat Sylvia M. Burwell, directoarea biroului răspunzător de buget al Casei Albe. „Agenţiile trebuie, prin urmare, să îşi execute planurile pentru o încetare ordonată a activităţilor în absenţa bugetului”, a explicat ea.
Peste 800.000 de funcţionari federali consideraţi neesenţiali, dintr-un total de peste două milioane, ar urma să intre în concediu forţat, fără plată, începând de marţi dimineaţa. Efectivele administraţiilor vor fi reduse la un nivel minim vital, unele dintre agenţii atingând abia 5% din efectivele lor.
Statul federal american a intrat marţi dimineaţă în şomaj tehnic pentru prima dată în ultimii 17 ani, ceea ce ar urma să afecteze sute de mii de funcţionari, în lipsa unui acord privind bugetul în Congres, relatează AFP citat de Agerpres.
În pofida negocierilor intense şi a pasării responsabilităţii între Senat, dominat de majoritatea democrată, şi Camera Reprezentanţilor, majoritar republicană, nu a putut fi adoptat la timp niciun proiect de lege de finanţe pentru exerciţiul bugetar 2014, care a început marţi la ora locală 00.00 (04.00 GMT).
Preşedintele a promulgat luni seara o lege care le garantează militarilor că vor fi plătiţi la timp indiferent ce s-ar întâmpla.
Eşecul Congresului marchează punctul culminant după 33 de luni de dispută continuă asupra bugetului între democraţi şi republicani, care au preluat controlul în Camera Reprezentanţilor în ianuarie 2011 după alegerea a zeci de membri ai Tea Party.
De la Departamentul Apărării la Agenţia de protecţie a mediului, toate serviciile federale sunt obligate să-şi reducă imediat efectivele la minimul vital, în unele cazuri la doar 5% din personal. Securitatea naţională şi serviciile esenţiale sunt exceptate.
Un impact foarte vizibil va fi observat în sectorul turismului. Toate parcurile naturale ale ţării, administrate de National Park Service, printre care şi parcurile imense Yosemite şi Grand Canyon, şi muzeele Smithsonian din Washington nu-şi vor deschide uşile pentru public.
În aprilie 2011, preşedintele Barack Obama s-a deplasat la Lincoln Memorial din Washington a doua zi după un acord in extremis pentru finanţarea operaţiunilor guvernamentale. De această dată, monumentul va rămâne închis.
Încetarea operaţiunilor guvernamentale a declanşat o furtună politică, fiecare tabără acuzând-o pe cealaltă de intransigenţă.
‘Este o ruşine că aceşti oameni, aleşi pentru a reprezenta ţara, ajung să reprezinte Tea Party şi pe anarhişti’, a spus Harry Reid, liderul majorităţii democrate.
‘Am ajuns aici pentru că preşedintele şi democraţii din Senat au vrut acest rezultat încă de la început’, a scris republicanul Ted Poe pe Twitter.
Însă unii recunosc că opinia publică va arunca vina pe republicani. Aceştia ‘vor fi percepuţi ca cei care au blocat şi provocat încetarea activităţilor statului federal’, a declarat luni seară senatorul John McCain.
Motivul blocajului îl constituie ‘Obamacare’, numele reformei sistemului de sănătate a lui Barack Obama. Republicanii cer ca orice acord bugetar să revină, într-un mod sau altul, asupra acestei legi emblematice a primului mandat al lui Barack Obama, votată în 2010. Începând de marţi, milioane de americani fără asigurare medicală se vor putea înscrie pe un site guvernamental pentru a cere să beneficieze de o asigurare subvenţionată începând cu 1 ianuarie 2014.
Orice american ar urma să fie asigurat începând cu această dată, sub ameninţarea unei penalităţi fiscale de o valoare la început simbolică (95 de dolari în 2014).
Plafonul de îndatorare a SUA este de 16,7 mii de miliarde de dolari, iar dacă acesta nu va fi ridicat, Guvernul SUA va intra mai întâi într-un regim de cheltuieli controlate şi va urma catastrofa: cea mai pare putere a lumii, economică şi nu numai, va intra în faliment, în incapacitate de plată.
Guvernul SUA îşi va epuiza banii pe 17 octombrie şi va trebui să-şi declare incapacitatea de plată a datoriilor, avertizează Jack Lew, secretarul Trezoreriei (ministrul de finanţe), citat de Reuters.
SUA nu ar mai putea cheltui decât ceea ce încasează pe taxe, se va declanşa automat un program de austeritate dur, se vor tăia cheltuieli majore.
Nota de plată a armatei SUA şi a sistemelor publice depăşeşte 50 de miliarde de dolari. Guvernul mai are în conturi circa 30 de miliarde.
Dincolo de adversitatea politică dintre Partidul Democrat al preşedintelui Obama şi cel Republican, mărul discordiei este programul de asistenţă medicală, denumit argotic Obamacare.
Administraţia Obama nu vrea să accepte reducerea acestui program. Dar dacă nu, republicanii nu aprobă în Camera Reprezentanţilor, extinderea capacităţii de împrumut peste pragul actual.
Blocarea activităţii guvernului SUA în lipsa unui buget ar putea reduce creşterea PIB cu 1,4 puncte
Întreruperea activităţii guvernului SUA din cauza disputelor din Congres privind bugetul ar putea reduce creşterea celei mai mari economii din lume cu până la 1,4 puncte procentuale în trimestrul al patrulea, în funcţie de durata crizei de finanţare, potrivit unei analize Bloomberg.
Economistul şef al Mark Zandi de la Moody’s Analytics estimează că o întrerupere de trei-patru săptămâni a activităţii guvernului ar afecta cu 1,4 puncte procentuale creşterea economică a SUA.
Moody’s anticipează o creştere economică de 2,5% în SUA în trimestrul al patrulea, proiecţie care nu ţine cont de o eventuală suspendare a finanţării guvernului federal.
O întrerupere de două săptămâni a activităţii guvernului începând de la 1 octombrie ar reduce creşterea economiei americane în trimestrul al patrulea cu 0,3 puncte, la 2,3%, potrivit estimărilor Macroeconomic Advisers LLC.
Pe lângă pierderea economică directă presupusă de trimiterea în concediu forţat a angajaţilor din sectorul public, neînţelegerile din Congres în ceea ce priveşte bugetul şi plafonul datoriei de stat au potenţialul de a determina companiile să amâne anumite investiţii şi populaţia de a întârzia sau de a se abţine de la diverse cheltuieli.
„Avem de-a face cu o furtună politică, nu una economică. Acum, toată lumea este cu ochii pe modul în care incertitudinea afectează psihologia consumatorilor şi a mediului de afaceri, dacă anumite cheltuieli sunt amânate până se va fi clarificat ce se va întâmpla la Washington”, comentează pentru Bloomberg un analist de la Economic Outlook Group.
Activitatea guvernului SUA a mai fost întreruptă de 17 ori, în perioada 1977-1996, din cauza unor dispute asemănătoare.
În 1995 şi 1996, suspendările au avut loc în perioadele 14-19 noiembrie, respectiv 16 decembrie – 6 ianuarie, din cauza neînţelegerilor dintre republicanii din Congres şi administraţia Bill Clinton.
Întreruperea din 1995 a redus cu 0,25 puncte procentuale creşterea economică din trimestrul al patrulea, contracţie atribuită aproape în totalitate concediului forţat al angajaţilor guvernului federal.
Trimiterea în concediu forţat va înlătura contribuţia acestora la PIB, dar nu le va afecta comportamentul de consumatori, deoarece vor avea certitudinea că vor primi banii din urmă odată cu aprobarea bugetului.
Moody’s anticipează că întreruperea pentru câteva zile a activităţii guvernului va avea un impact nesemnificativ asupra economiei, însă o criză cu durata mai mare de două luni va conduce probabil la o nouă rundă de recesiune.
Agenţia de rating Standard & Poor’s (S&P) a coborât în 2011 ratingul SUA de la „AAA” la „AA+”, în urma unei dispute îndelungate în Congres privind creşterea plafonului datoriei de stat, dar şi din cauza absenţei unui plan pe termen lung pentru reducerea datoriei publice.