Fiecare companie multinaţională care obţine profit suplimentar în condiţiile actuale de „război” trebuie să plătească o contribuţie la fondul de apărare al statului, a afirmat Gergely Gulyas.
Măsurile vor viza propaganda prorăzboi, a afirmat oficialul ungar, subliniind că partidele şi media vor fi obligate „să îşi facă transparente resursele” financiare.
„Ungaria îşi rezervă dreptul de a trimite înapoi la expeditor fondurile sosite din străinătate pentru propaganda de război”, a afirmat Gergely Gulyas.
Profiturile băncilor din Ungaria au crescut dat fiind faptul că Banca Centrală a majorat ratele dobânzilor – la fel ca în restul Europei – pentru a contracara creşterea inflaţiei provocată parţial de creşterea preţului la combustibili ca urmare a războiului în Ucraina. Creşterea preţului la electricitate a dus la mărirea veniturilor companiilor din sectorul energetic. Ratele dobânzilor din Ungaria sunt printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, notează Reuters.
De când forţele ruse au invadat Ucraina în 2022, Ungaria a refuzat să trimită arme Kievului şi a menţinut legături economice strânse cu Moscova.
Premierul ungar Viktor Orban s-a întâlnit cu preşedintele rus Vladimir Putin vineri, iar luni cu preşedintele chinez Xi Jinping în ceea ce a declarat a fi o „misiune de pace” privind Ucraina.
Guvernul Orban se confruntă cu un deficit bugetar care depăşeşte cu mult limitele UE: în ultimii patru ani, deficitul a fost în medie de aproape 7% din producţia economică.
Anunţând măsuri dintr-un „plan de acţiune antirăzboi”, Gulyas a declarat, după şedinţa de luni a guvernului, că Ungaria va menţine şi în acest an taxele excepţionale pentru comercianţii cu amănuntul şi companiile multinaţionale, în loc să le elimine treptat, aşa cum era de aşteptat, şi că o parte din ele va merge la ceea ce el a calificat drept un „fond de apărare”.