Guvernul va aproba în şedinţă proiectul de lege privind Acordul de cooperare cu Polonia în domeniul industriei de apărare

Potrivit notei de fundamentare a proiectului, prin semnarea Acordului se are în vedere să fie încurajată cooperarea industrială şi activităţile de cercetare dezvoltare-inovare în beneficiul ambelor părţi.

Se precizează că Acordul are caracter tehnic şi conţine, între altele, prevederi referitoare la: „cooperarea în domeniul apărării, în special în domeniul cercetării, dezvoltării, producţiei, mentenanţei, reparării şi modernizării sistemelor de armament militare, muniţiilor, materialelor de apărare, echipamentelor tehnice, afişajelor tehnice, pieselor de schimb şi accesoriilor; încurajarea încheierii de acorduri între părţi care vizează procurarea, producţia şi vânzarea produselor din industria de apărare, precum şi în orice alte domenii militare conexe care pot fi de interes reciproc pentru părţi, în limitele prezentului Acord; achiziţionarea de către părţi a echipamentelor militare şi de apărare fabricate sau dezvoltate în comun, în oricare dintre statele părţilor; schimbul de informaţii pe teme cum ar fi experienţele operaţionale şi tehnologia de apărare, informaţii ştiinţifice şi tehnice şi de documente relevante privind standardele industriei de apărare folosite de părţi pentru asigurarea calităţii”.

În şedinţă va fi adoptat şi un proiect de lege privind aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului de stat, a contului anual de execuţie a bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi a contului general anual al datoriei publice aferente anului 2021.

Printr-un alt proiect de lege, Guvernul va aproba contul general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 şi contul general anual de execuţie a bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2021.

Pe agenda Executivului figurează şi un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice.

Conform notei de fundamentare, una din modificările propuse prin proiectul de lege vizează reglementarea mecanismului de asigurare a cheltuielilor de finanţare a îngrijirii de lungă durată ca măsură de asistenţă socială pentru îngrijirea la domiciliu, în centrele de zi sau în centrele rezidenţiale, acordând o importanţă crescută îngrijirii la domiciliu şi în centrele de zi prin stabilirea contribuţiei de la bugetul de stat de minim 10% din standardul minim de cost.

Guvernul urmează să aprobe şi un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea OG nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism in România. Obiectivul urmărit prin prezentul act normativ este de actualizare a cadrului legislativ actual pentru operaţionalizarea Organizaţiilor de Management al Destinaţiilor, conform notei de fundamentare a proiectului.

Un alt proiect de ordonanţă de urgenţă supus aprobării în Guvern vizează modificarea şi completarea OG nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind unele măsuri din domeniul sănătăţii.

„Prin modificările propuse, se creează cadrul legal astfel încât la stabilirea cifrei de şcolarizare pentru rezidenţiat să se aibă în vedere numărul de coordonatori acreditaţi pe fiecare specialitate şi centru universitar, în considerarea faptului că anual se acreditează coordonatorii de rezidenţiat. În acest sens, pentru o stabilire clară, în acord cu disponibilităţile centrelor universitare raportate şi numărul de coordonatori existenţi, respectiv capacitatea de pregătire disponibilă transmisă de instituţiile de învăţământ superior cu profil medical acreditate, până cel târziu la data de 1 august a fiecărui an, cifra de şcolarizare pentru rezidenţiat este stabilită anual prin ordin al ministrului sănătăţii”, se precizează în nota de fundamentare.

Printr-un proiect de hotărâre, Guvernul va decide cu privire la modificarea Strategiei de vaccinare împotriva COVID-19 în România, aprobată prin HG nr. 1031/2020.

„În contextul actual al situaţiei epidemiologice determinate de virusul SARS COV 2, cu limitarea transmiterii comunitare şi scăderea marcantă a numărului de cazuri de îmbolnăvire, este necesară actualizarea strategiei de vaccinare astfel încât să se asigure în continuare accesul la vaccinare împotriva COVID-19, în condiţii de siguranţă, eficacitate şi echitate pentru prevenirea infecţiei cu SARS-CoV-2 în România. Astfel, prin prezentul act normativ se stabileşte un nou mecanism de coordonare a activităţilor de vaccinare la nivel naţional, atribuţiile Comitetului naţional de coordonare a activităţilor de vaccinare împotriva COVID 19, fiind preluate în intregralitate de către Ministerului Sănătăţii, în corelare cu activităţile derulate în cadrul Programului Naţional de vaccinare”, se spune în nota de fundamentare a proiectului.

Un alt proiect de hotărâre vizează modificarea şi completarea Anexei nr. 2 Ia HG nr. 696/2021 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021-2022.

Tot printr-o hotărâre, Executivul va aproba Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 111/2022 privind reglementarea activităţii prestatorului casnic.

Guvernul va decide, printr-o altă hotărâre, cu privire la organizarea şi funcţionarea Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare şi a grupurilor de lucru pentru descentralizarea competenţelor.

Printr-un memorandum, Executivul va aproba negocierea şi semnarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat în punctul de trecere a frontierei Albiţa rutier, pe sensul de intrare în România.

Un alt memorandum care va fi adoptat de Guvern are ca temă întreprinderea măsurilor şi demersurilor legale în vederea actualizării procedurilor de lucru interne şi revizuirii legislaţiei naţionale cu impact asupra jaloanelor şi ţintelor din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR), în scopul reducerii termenelor de emitere a avizelor/autorizaţiilor necesare implementării reformelor şi investiţiilor.