Guvernul vrea să-i ceară lui Isărescu modificarea formulei de calcul pentru ROBOR sau eliminarea indicelui. Reacţia BNR

„Sper să obținem o schimbare radicală a modului în care este calculat ROBOR sau poate chiar o eliminare a acestuia. O decizie va fi luată împreună cu banca centrală, care poate modifica regulile interne pentru dobânzile de pe piața interbancară (market rates) fără a avea nevoie de acordul Parlamentului”, a declarat Vâlcov într-un interviu acordat Bloomberg. Vâlcov consideră că actualul mod de calcul permite manipularea ROBOR, iar Guvernul se va concentra pe acest subiect în discuțiile cu BNR, scrie Profit.ro.

Taxa pe lăcomie: decizia se amână cu două săptămâni după întâlnirea dintre Teodorovici şi Isărescu. Concluziile grupului de lucru vor fi discutate în următoarea ședință a CNSM, programată în data de 18 februarie 2019

Consiliul general al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) s-a întrunit în data de 4 februarie 2019, în ședință ordinară.

În cadrul ședinței a fost prezentat studiul de impact, realizat de Banca Națională a României, privind taxa pe active financiare asupra instituțiilor de credit, a activității de creditare și a creșterii economice, introdusă prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Membrii Consiliului au decis să fie creat un grup de lucru al Comitetului Tehnic al CNSM, format din reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice și ai Băncii Naționale a României. Concluziile grupului de lucru vor fi discutate în următoarea ședință a CNSM, programată în data de 18 februarie 2019.

Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială a fost înființat în baza Legii nr.12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național, asigurându-se astfel implementarea Recomandării Comitetului European pentru Risc Sistemic (CERS) nr. 3/2011 privind mandatul macroprudențial al autorităților naționale. Din cadrul CNSM fac parte reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României, ai Autorităţii de Supraveghere Financiară şi ai Guvernului. Misiunea CNSM este de a asigura coordonarea în domeniul supravegherii macroprudenţiale a sistemului financiar naţional, prin stabilirea politicii macroprudenţiale şi a instrumentelor adecvate pentru punerea în aplicare a acesteia.

Consiliul general al CNSM este alcătuit din Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (preşedintele CNSM), Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea, viceguvernator al Băncii Naţionale a României, coordonator al activităţii de stabilitate financiară, Leonardo Badea, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Elena Doina Dascălu, prim-vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, Eugen Orlando Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice, Attila Gyorgy, secretar de stat responsabil cu coordonarea promovării cadrului legal aferent pieţelor financiare – MFP, Tiberiu Valentin Mavrodin, secretar de stat responsabil cu coordonarea managementului trezoreriei şi datoriei publice – MFP. De asemenea, directorul general al Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare, Petre Tulin, participă la şedinţele Consiliului general, fără drept de vot.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, declara la începutul lunii ianuarie că BNR are nelămuriri cu privire la modul în care se aplică taxa pe bănci şi va cere discutarea ordonanţei în Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, pentru că are impact sistemic.

„Principalul element de nemulţumire este că iei o asemenea măsură – s-au mai luat în Europa, nu în toate ţările, în câteva – nu legat de ROBOR, acesta este o ‘inovaţie’, s-a discutat cu industria. Aşa spune şi Constituţia. Aşa spun şi legile României. Deci, discuţi cu industria bancară. La sfârşit de an, în prag de Crăciun, vii cu o bombă din asta, greu de înţeles mai întâi. Nu? Deci, cred că aceasta este principala nemulţumire şi eu cred că domnul ministru de Finanţe va discuta cu industria în sfârşit, să discute în clar cu ei. Au şi nelămuriri, cum se aplică. Trebuie să vă spun că avem şi noi. Sunt părţi din lege pe care cu greu le înţelegem. Vă mai spun un lucru: în mod normal, o asemenea ordonanţă trebuia prezentată mai întâi în Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială. Are impact. Şi probabil că vom solicita să facem o discuţie într-o şedinţă extraordinară a comitetului”, a spus Mugur Isărescu într-o conferinţă de presă, întrebat cum comentează valul de nemulţumiri faţă de „taxa pe lăcomie”.

El a afirmat că nu a primit nicio invitaţie oficială din partea Ministerului de Finanţe pentru a discuta despre această taxă, ci s-a cerut instituţiei o analiză de impact după ce ordonanţa a fost dată, deşi în mod normal evaluarea se face înainte.

CNSM are printre atribuţii: identificarea, colectarea şi analiza informaţiilor necesare în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental; identificarea, monitorizarea şi evaluarea riscurilor sistemice; identificarea instituţiilor şi structurilor sistemului financiar care sunt relevante din punct de vedere sistemic; elaborarea strategiei privind politica macroprudenţială în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental; emiterea de recomandări şi avertizări în vederea prevenirii sau diminuării riscurilor sistemice la adresa stabilităţii sistemului financiar naţional.

De asemenea, CNSM emite recomandări şi, după caz, avertizări pentru asigurarea implementării recomandărilor Comitetului european pentru risc sistemic sau, după caz, emiterea de recomandări şi avertizări necesare ca urmare a avertismentelor Comitetului european pentru risc sistemic, emise în baza atribuţiilor conferite acestuia prin Regulamentul (UE) nr. 1092/2010; monitorizarea implementării recomandărilor emise de Comitet şi a măsurilor adoptate la nivel naţional, ca urmare a recomandărilor şi avertizărilor emise de Comitet.

Nu în ultimul rând, atribuţiile CNSM vizează stabilirea, reevaluarea periodică şi urmărirea obiectivelor intermediare ale politicii macroprudenţiale; stabilirea, la nivel naţional, a instrumentelor macroprudenţiale şi reevaluarea periodică a acestora, precum şi recunoaşterea instrumentelor macroprudenţiale stabilite de autorităţile din alte state membre; emiterea de opinii consultative în domeniul său de competenţă, potrivit prevederilor legale în vigoare; emiterea de recomandări pentru asigurarea punerii în aplicare la nivel naţional a regulamentelor, deciziilor, recomandărilor, orientărilor, ghidurilor emise în domeniul supravegherii macroprudenţiale, adoptate la nivelul Uniunii Europene.