Intenţia în acest sens a fost comunicată reprezentanţilor industriei farmaceutice la o întâlnire de sâmbătă la care au participat ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, secretarul de stat Adrian Pană, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Cristian Buşoi, şi directorul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale (ANMDM), Marius Savu.
„Având în vedere necesitatea pacienţilor de a beneficia la timp de tratamentele prescrise, ministrul Sănătăţii a mai transmis industriei farmaceutice intenţia MS de a interzice pe o perioadă de 6 luni exporturile paralele pentru medicamentele aflate în noua listă de molecule compensate până la intrarea în vigoare a tuturor măsurilor propuse pentru ca procesul de reformă să fie coerent”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de MS.
În 2013, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a semnat un ordin de suspendare, până la sfârşitul anului, a exportului paralel de medicamente oncologice pentru care exista riscul apariţiei unor disfuncţionalităţi în aprovizionarea farmaciilor şi spitalelor.
Tot la întâlnirea de sâmbătă, Nicolăescu a punctat intenţia MS de a înfiinţa, în partea a doua a anului, o structură de evaluare a tehnologiilor medicale, în vederea unei organizări mai eficiente a procesului de revizuire a listei de medicamente compensate.
Totodată, ministrul le-a transmis reprezentanţilor industriei farmaceutice intenţia autorităţilor de a reactualiza semestrial în 2014 şi trimestrial în 2015 lista de medicamente, conform reglementărilor europene, astfel încât pacienţii să poată beneficia de tratamentele inovatoare de care au nevoie.
Cu acelaşi prilej, a fost discutată problema taxei clawback, context în care reprezentanţii Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) au propus ca fiecare companie – atât producătorii de medicamente originale, cât şi cei de generice – să plătească o taxă în funcţie de consumul individual pe care îl determină în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
„Părţile au agreat ca pe parcursul lunii ianuarie să continue discuţiile privind temele mai sus amintite, urmând ca, la sfârşitul lunii, să existe o propunere finală agreată referitoare la subiectele puse în discuţie”, se mai arată în comunicatul MS.
Potrivit producătorilor de medicamente originale, în prezent, toate companiile farmaceutice plătesc către stat o taxa de clawback care se ridică la aproximativ 14 la sută din cifra de afaceri (adică 14 la sută din totalul vânzărilor companiei). Taxa este plătită numai de companiile producătoare de medicamente, însă taxa este calculată inclusiv pentru adaosurile de distribuţie şi de farmacie pe care nu le încasează companiile producătoare de medicamente, atrag atenţia producătorii de medicamente originale.
Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a anunţat anul trecut că va propune calcularea taxei clawback diferenţiat pentru medicamente originale (sau inovative) şi respectiv pentru medicamente generice (echivalente mai ieftine ale produselor originale ale căror brevete au expirat).
Companiile producătoare de medicamente originale se tem că, în urma aplicării clawback-ului diferenţiat, pentru ele taxa poate ajunge până la 30 la sută din vânzările realizate. În aceste condiţii, există pericolul retragerii unor produse de pe piaţa din România, arată reprezentanţii producătorilor de medicamente inovative.