Hackerii au dat-o în judecată pe Angela Merkel pentru spionaj

Economica.net
05 02. 2014
angela_merkel_2_55945400

Berlinul, dimpotrivă, se consideră o victimă a supravegherii globale, şi tocmai de aceea Germania, urmată de multe alte ţări, ia măsuri pentru restrângerea activităţii giganţilor americani din domeniul tehnologiei de pe teritoriul său.

CCC, principala organizaţie europeană a hackerilor, şi Liga internaţională a drepturilor omului, care are sediul la New York, au depus o plângere la Procurorul general al Germaniei împotriva guvernului federal şi a şefilor serviciilor germane – BND (agenţia de informaţii externe), Serviciul de contraspionaj militar, Oficiul federal pentru apărarea Constituţiei.

”Noi îi acuzăm pe agenţii americani, britanici şi germani, pe şefii lor, precum şi Ministerul german de Interne, dar şi pe cancelarul german de activităţi de spionaj secrete ilegale şi interzise, de complicitate la aceste activităţi, de încălcare a dreptului la viaţă privată şi de obstrucţionare a justiţiei, exersând şi asistând spionarea electronică a cetăţenilor germani de către Agenţia Naţională de Securitate (NSA) a SUA şi Cartierul General al Comunicaţiilor Guvernului (GCHQ) din Marea Britanie’, a anunţat CCC într-un comunicat pe site-ul său.

Hackerii şi militanţii pentru drepturile omului au cerut deschiderea unei anchete cu participarea lui Edward Snowden, fost consultat al NSA, în calitate de expert tehnic şi furnizor de informaţii. Reclamanţii au făcut apel şi la alte persoane să le urmeze exemplul, chiar dacă aceasta nu va garanta că va duce la deschiderea unei anchete.

RIA Novosti aminteşte că, recent, secretarul de stat american John Kerry s-a deplasat la Berlin în încercarea de a normaliza relaţiile cu aliatul său german Angela Merkel, relaţii subminate de dezvăluirile lui Snowden. În pofida scandalului referitor la ascultarea telefonului cancelarului Merkel de la Ambasada SUA din Berlin, Snowden aprecia ca ”apropiate” relaţiile dintre BND şi NSA, care, în opinia sa, ”fac schimb nu numai de informaţii şi de rapoarte privind rezultatele spionajului, ci şi de instrumente şi infrastructuri”.

La rândul său, Brazilia examinează un proiect de lege care prevede că toate datele despre cetăţenii ţării nu pot părăsi frontierele sale. În baza acestei legi, operatorii de internet vor trebui să construiască centre costisitoare pentru păstrarea datelor lor pe teritoriul brazilian, în caz contrar riscând amenzi de mai multe milioane de euro şi obligaţia de a părăsi una dintre cele mai rentabile pieţe din lume.

The Wall Street Journal menţionează, de asemenea, iniţiative similare în Franţa şi în Canada. În opinia lui Daniel Castro, analist al Fundaţiei pentru inovaţii şi tehnologii ale informaţiei (ITIF) din Washington, societăţile informatice americane ar putea pierde până la 35 miliarde de dolari în următorii trei ani în aceste condiţii.