„Ceea ce aş vrea să spun este că sunt un mare susţinător al acestui acord cu FMI. Cred că s-au obţinut multe pe această cale. Cel mai important lucru este că s-a obţinut stabilitate macroeconomică şi este foarte important că, în vremuri dificile, într-o economie europeană turbulentă, România a înregistrat asemenea progrese în această zonă”, a spus Harris.
El a arătat că acordul cu FMI este, de asemenea, foarte important pentru companii şi investitori britanici, aşa explicându-se şi faptul că România a devenit mai interesantă în ceea ce priveşte investiţiile britanice.
Harris a spus că cel mai important lucru pentru România este să devină mai competitivă din punct de vedere economic, competitivitate care depinde de reformele structurale.
„Mă refer aici şi la transformarea unor companii de stat, în unele cazuri o gaură neagră din punct de vedere economic, într-un motor care să stimuleze creşterea economică, pentru că aceste companii sunt în sectoare-cheie ale economiei româneşti, cum ar fi energia, şi în alte zone importante pentru creşterea economică – transporturile, de exemplu. Ceea ce sper că vom vedea în încheierea actualului program cu FMI şi, dacă va exista un acord de ambele părţi, şi în negocierile pentru un nou program este că România va continua aceste reforme structurale”, a spus Harris.
Întrebat dacă, în opinia sa, este esenţial ca România să aibă un nou acord cu FMI, Harris a răspuns: „Cred că ar fi foarte util în susţinerea reformelor structurale, precum şi pentru stabilitatea economică şi relaţia cu partenerii externi ai României”.
Board-ul FMI urmează să discute pe 26 iunie evaluările a şaptea şi a opta din cadrul acordului de împrumut cu România.
Guvernul a ratat mai mult de jumătate dintre angajamentele asumate în negocierile cu FMI, inclusiv ţinta arieratelor, dar încearcă să încheie cu succes acordul cu instituţia financiară.
România a îndeplinit, conform scrisorii de intenţie transmise de Guvern către FMI pe 10 iunie, document obţinut de MEDIAFAX, doar două dintre cele cinci criterii de performanţă cantitative şi tot două dintre cele cinci ţinte indicative stabilite pentru finele lunii decembrie 2012, fiind ratate criteriul de performanţă privind activele externe nete ale Băncii Naţionale a României, cel privind soldul bugetului general consolidat şi cel privind arieratele bugetului de stat.
Ţintele indicative stabilite pentru cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, arieratele autorităţilor locale şi arieratele întreprinderilor de stat au fost de asemenea ratate.
Principalele precondiţii pentru încheierea acordului cu FMI sunt achitarea arieratelor de către autorităţile locale şi privatizarea CFR Marfă.