HARTA JUDEŢELOR: Administraţiile financiare care au intrat pe roşu în plină creştere economică

Economica.net
28 05. 2014
harta_evolutie_venituri_primul_trimestru_2014_1_05051800__99848600

Capitala, Cluj şi Timiş, trei dintre cele mai importante surse de venituri la bugetul statului, au înregistrat scăderi ale sumelor colectate în primul trimestru al acestui an.

Dacă Timiş a avut o scădere de doar 0,56% şi Cluj de 4,59%, Bucureştiul a înregistrat o adevărată prăbuşire a veniturilor, cu aproape 15%. Pe lângă Capitală, care a fost însoţită în sud de Giurgiu şi Ialomiţa, rezultate negative a avut cea mai mare parte a vestului ţării – Timiş, Arad, Bihor, Hunedoara, Alba, Cluj, Maramureş şi, in extremis, Gorj.

„I-au luat la Bucureşti”

Administraţiile care au înregistrat cifre negative arată în masă către Bucureşti. ECONOMICA.NET i-a întrebat pe reprezentanţii Finanţelor judeţene din ce cauză au colectat mai puţin decât cu un an în urmă. Invariabil apare motivul preluării unor mari contribuabili ai judeţelor de către Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) de la Bucureşti. Astfel, a dispărut o parte din veniturile la nivel de judeţ. Dar apar şi alte motive. Cum ar fi returnări de TVA mult mai mari anul acesta, în cazul Bihorului, sau includerea în colectare a veniturilor Vamale, afectate de aceleaşi transferuri la DGAMC, în cazul judeţului Alba. Petre Ţenea, şeful administraţiei din Ialomiţa, spune chiar că a reuşit să majoreze cu două puncte procentuale gradul de conformare voluntară şi să ţină un nivel constant al arieratelor recuperabile nete şi că vina minusului de 13% la încasări aparţine exclusiv transferurilor de firme în administrarea altor instituţii, cum ar fi DGAMC.

Toate răspunsurile trimise de Finanţele judeţene le puteţi găsi ataşate la articol.

Motive se găsesc, dar per total stăm prost

Indiferent de motivele găsite de sucursalele ANAF pentru rezultatele slabe, per total, veniturile bugetului general consolidat au crescut în primul trimestru al anului cu doar 3,8%, adică doar cu inflaţia, în condiţii de creştere economică de aproape 4%. Această stare de fapt a nemulţumit-o pe Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor, care de altfel a şi ameninţat la un momendat că va destitui conducerea ANAF din cauza rezultatelor slabe. 

Este important de menţionat că o parte dintre administraţiile care ne-au răspuns întrebărilor, după ce au motivat rezultatele proaste din primul trimestru cu transferarea firmelor la DGAMC, au ţinut să precizeze că imediat luna următoare, în aprilie, încasările şi-au revenit. De parcă toate problemele care le îndreptăţeau rezultatele slabe au dispărut brusc.

Unii, în aceleaşi condiţii, au făcut performanţă

Bugetul ţării a mai fost ajutat de performanţele foarte bune ale unora dintre administraţiile judeţene. Aşadar, în timp ce alţii n-au egalat nici veniturile de anul trecut, Constanţa, al treilea mare contribuabil la buget după DGAMC şi Bucureşti, a avut un plus de nu mai puţin de 13,6%. Doar trei judeţe au fost pe zero, în vreme ce restul, care au întâmpinat la rândul lor aceeaşi problemă cu transferurile de firme către Mari Contribuabili, pe urma Ordinelor ANAF 3581 şi 3582 din 2013, au fost pe plus. Vezi harta.

Top venituri pe judeţe, trimestrul I 2014 (milioane lei):

1. DGAMC 21.294
2. Bucuresti 5.663
3. Constanta 1.463
4. Cluj 936
5. Ilfov 967
6. Timis 893
7. Prahova 727
8. Brasov 683
9. Iasi 632
10. Bihor 467
11. Arges 538
12. Mures 510
13. Dolj 492
14. Sibiu 470
15. Arad 407
16. Galati 409
17. Hunedoara 332
18. Bacau 348
19. Suceava 366
20. Maramures 310
21. Alba 252
22. Satu Mare 268
23. Neamt 258
24. Harghita 250
25. Dambovita 259
26. Buzau 270
27. Valcea 230
28. Olt 227
29. Braila 268
30. Gorj 198
31. Botosani 184
32. Vrancea 190
33. Vaslui 178
34. Bistrita 177
35. Covasna 168
36. Caras Severin 169
37. Giurgiu 149
38. Ialomita 131
39. Salaj 156
40. Tulcea 147
41. Teleorman 130
42. Mehedinti 120
43. Calarasi 140

Citeşte Cine hrăneşte bugetul naţional. HARTA