Ce nu ne spun firmele de asigurare despre inundaţii şi cutremure. Harta riscurilor din România, pe judeţe

De când asigurarea împotriva dezastrelor a devenit obligatorie în România, mai multe firme de profil au raportat an de an „recolte” impresionante în ceea ce priveşte vânzarea acestul tip de poliţe. Au fost ani în care cuprinderea în asigurare, adică procentul de locuinţe asigurate în totalul locuinţelor din România, s-a apropiat de 60% ceea ce reprezintă un nivel record în Europa.

Chiar şi ultimele date, aferente finalului de an 2013, arată o acoperire de peste 45%. Prin comparaţie, Turcia, unde asigurarea este obligatorie de mai bine de 10 ani, se poate lăuda cu un  procent de doar 25%.

Care este însă realitatea? Au reuşit firmele de asigurare să convingă atât de rapid clienţii? Sunt românii chiar atât de protejaţi?

La o privire mai atentă asupra distribuţiei poliţelor de asigurare a locuinţei precum şi a numărului şi numelor firmelor care s-au remarcat pe acest segment, vom observa că, aşa cum se întâmplă de cele mai multe ori, media este un simplu număr în timp ce realitatea stă cu totul altfel.  

Unde se vând asigurări. O treime din total în Bucureşti, foarte puţine în zonele expuse

În primul rând, asigurarea împotriva incendiului şi a calamităţilor naturale(aşa cum este ea definită în termeni de specialitate) nu are nimic special comparativ cu celelalte tipuri de poliţe din perspectiva distribuţiei în teritoriu. Mai precis, după primele nouă luni din anul trecut (datele nu s-au schimbat semnificativ de atunci), jumătate din primele brute subcrise pe această categorie erau concentrate în Bucureşti.

Având în vedere că prima medie (costul mediu al asigurării) este mai mare în Capitală decât în restul ţării, procentul nu se păstrează şi în ceea ce priveşte numărul poliţelor, Bucureştiul adunând totuşi, potrivit calculelor noastre, minimum 30% din totalul contractelor adică în jur de 1 milion de poliţe.

Aceasta înseamnă că Bucureştiul (cu risc ridicat de cutremur, însă total protejat în caz de inundaţie) este asigurat aproape integral, fapt care denaturează semnificativ relevanţa mediei pe ţară.

Prin comparaţie, după cum se vede şi pe hartă, judeţe sărace, dar foarte expuse la cutremur şi inundaţii, sunt asigurate în proporţii de sub 20%. Este cazul judeţelor Vaslui, Botoşani sau Teleorman.

Harta la dimensiune maximă aici

Cine a vândut asigurări de locuinţă. Concentrare îngrijorătoare

Disproporţia este semnificativă şi în ceea ce priveşte numărul firmelor de asigurare active pe zona poliţelor de calamitate. Astra Asigurări, societate intrată între timp în administrare specială din cauza deficitelor de lichiditate şi solvabilitate, deţinea după 9 luni din anul trecut mai bine de 40% din totalul poliţelor. Este o altă concentrare îngrijorătoare, având în vedere că o singură societate se expune la riscuri atât de mari, fapt care ridică semne de întrebare asupra capacităţii sale de a plăti eventualele daune.

Mai mult, în afară de Astra, pe piaţă mai sunt active doar 2-3 societăţi cu o prezenţă importantă adică Euroins, Carpatica şi Omniasig care, împreună cu Astra, strâng mai bine de 80% din totalul contractelor valide.  

Harta la dimensiune maximă aici

Asigurarea obligatorie are acoperire limitată

Un alt jucător important pe piaţa asigurărilor de calamitate este Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID), entitate înfiinţată prin lege pentru a vinde asigurări pe principiul solidarităţii. Poliţa emisă de PAID este singura obligatorie şi are un preţ redus.

Este de aşteptat ca numărul de asigurări vândute de Pool să ajungă anul acesta la peste 1,3 milioane însă aceasta nu este neapărat o veste bună. De ce? Poliţa PAID, fiind o asigurare de solidaritate, acoperă doar trei riscuri, adică riscul de cutremur, riscul de inundaţie şi riscul de alunecări de teren, şi nici pe acestea integral pentru că limita de despăgubire este stabilită la 10.000 de euro pentru casele din chirpici şi 20.000 de euro pentru cele din material modern. Cu alte cuvinte, deterioarea imobilelor ori a dependinţelor nu va fi despăgubită la fel cum nu vor fi plătite nici daunele peste 20.000 de euro.  

În concluzie

În timp ce în Bucureşti sunt asigurate practic toate locuinţele, în ţară situaţia nu este deloc roz. În cel mai bun caz (Sibiu), doar jumătate din locuinţe sunt asigurate, iar judeţul Sibiu nu este nici pe departe unul dintre cele mai expuse la riscurile catastrofale.

O situaţie apropiată de raportările la nivel naţional o mai regăsim în Braşov, Prahova, Timiş şi Satu-Mare, unde gradul de acoperire sare de 40%, dar şi în Cluj, Constanţa sau Bistriţa, unde ponderea locuinţelor asigurate în totalul fondului locativ se apropie de acest nivel. 

În restul celor 33 de judeţe ale ţării, sunt asigurate sub o treime din locuinţe. Ba, mai mult, în opt din aceste judeţe, mai puţin de 20% din gospodării beneficiază de o poliţă împotriva calamităţilor.

Repartiţia pe judeţe a poliţelor de asigurare a locuinţei mai arată ceva, şi anume că asigurătorii s-au concentrat, aşa cum este şi normal, mai ales asupra zonelor cu risc scăzut, unde populaţia are venituri ridicate, iar apariţia PAID nu a reuşit să acopere diferenţele.

Din primele zece cele mai asigurate judeţe, majoritatea prezintă un risc scăzut şi foarte scăzut de calamitate. Tot la vârf, un singur judeţ, şi anume Satu-Mare, face notă discordantă în ceea ce priveşte veniturile populaţiei. Oamenii din celelalte nouă judeţe de top câştigă lunar cel puţin 90% din salariul mediu pe economie, iar în Cluj (locul 6), Timiş (locul 4) şi Sibiu (locul 1), salariile depăşesc media pe economie.