Harta satelor inteligente din România. În viitorul apropiat, locuitorii unei așezări din Alba ar putea fi nevoiți să meagă la Primărie doar pentru a înregistra nașterea, căsătoria sau decesul

Rețele wifi publice cu acces gratuit, magazine online cu alimente locale, spații comune de lucru chiar în sat, centrale ce folosesc resurse regenerabile, clinici medicale și cinematografe mobile. Așa arată în Europa satele inteligente (smart village), concept ce se referă la adoptarea de soluții inteligente atât în sectorul public, cât și în cel privat.

În România, sunt peste 140 de comune care  au în curs de implementare mai mult de 220 de inițiative smart village, printre care școli cu sisteme de învățământ la distanță, primării digitalizate, transport public și colectare a deșeurilor, potrivit informațiilor Asociației Române pentru Smart City (ARSC).

Există deja și nouă localități în care au fost implementate deja mai multe proiecte smart village, dintre care trei în județul Mureș și câte una în Alba, Sălaj, Galați, Timiș, Sibiu ș Ilfov.

Este vorba despre:

• Ciugud, Alba (opt proiecte smart village);
• Aluniș, Mureș (șapte proiecte smart village);
• Boghiș, Sălaj (cinci proiecte smart village);
• Saschiz, Mureș (cinci proiecte smart village);
• Bălășești, Galați (patru proiecte smart village);
• Corunca, Mureș (patru proiecte smart village);
• Mânăștiur, Timiș (patru proiecte smart village);
• Șelimbăr, Sibiu (patru proiecte smart village);
• Snagov, Ilfov (patru proiecte smart village).

Cel mai inteligent sat din România este Ciugud din Alba, care a devenit, din 2020, și un studiul de caz folosit de Guvernul României pentru a dezvolta acest concept. În plus, angajații Primăriei din localitate sunt singurii care au dezvoltat programe de mentoring prin care învață și indrumă și alte comunități să implementeze soluții smart. Așa să-a ajuns ca o comunitate de săracă din Hoghilag județul Sibiu, să-și transforme scoala cu toaletă în curte într-o școală smart.

În localitatea transilvăneană s-a implemetat deja opt proiecte smart village, astfel că locuitorii au la dispoziție o platformă pentru depunerea de cereri sau eliberarea de acte, o aplicație dedicată pentru plata taxelor și impozitelor locale, un aprozar virtual care poate fi accesat, de fapt, de toți locuitorii din țară, o școală în care elevilor li se predă cu instrumente digitale și în care temperatura și umiditatea sunt controlate inteligent și în care există aparate care convertesc peturile în monede virtuale. La Ciugud, de mai bine de un an, nu mai există casierie în instituțiile statului, plățile realizîndu-se online sau automate electronice de plată, singurele unde se mai acceptă cash.

„Noi am eliminat cash-ul. Totul se face electronic și pentru ca acest lucru să fie posibil  avem mai multe soluții electronice de plata”, ne-a explicat Dan Lungu, Coordonatorul Programului „Ciugud Smart Village” din cadrul Primăriei comunei Ciugud. Planul echipei sale este ca cetățeanul să fie nevoit să interacționeze cu Primăria, doar în cazul unei nașteri, a unei căsătorii sau a unui deces.

„Acum lucrăm la o serie de aplicații digitale pentru că sperăm ca în următorii ani, odata cu armonizarea legislației, să oferim cetățeanului posibilitatea de a interacționa cu Primăria doar când se naște, se căsătorește sau moare. Aceasta este o gândire pe care am preluat-o din Estonia”, mai spune coordonatorul.

Locuitorii din Ciugud au oricum carduri purtătoare de informații fiscale pe care le scanează în automatele de plată pentru a intr-un într-un sistem informatic.

Potrivit lui Lungu, digitalizarea a permis inclusiv reducerea consumului de hârtie cu peste 80%, chiar dacă ținta Primăriei stabilită în 2019 a fost de a deveni prima primărie rurală „fără hârtii”. Acest lucru nu pare însă posibil, explică Lungu, din cauza legislației. „Avem și cetățeni care preferă să vină la ghișeu pentru a depune cereri, spre exemplu. O pot face pentru că îi ajută colegii noștri care au la dispoziție o platformă electronica care generează automat respectiva cerere. Cetățeanul doar semnează pe un pad, ca la bancă”, mai spune acesta, potrivit căruiat toate proiectele au fost realizate din fonduri proprii, fonduri UE și PNRR.

Cât despre aprozarul virtual, acesta a fost creat de Lungi și câțiva apropiați IT-iști în câteva nopți, în pandemie, pentru a facilita achizițiile sătenilor. Acum, în platformă sunt în jur de 1.500 de producători chiar și din zone îndepărtate Ciugud. Practic, platforma poate fi folosită de orice producător din țară pentru că funcționează ca un cluster zonal – cumpărătorii pot identifica mici producători din proximitate de unde pot achiziționa marfa direct, fără intermediari.

„Nu se percepe niciun comision și nici nu implică Primăriai în vreun fel. Fiecare producător își poate gestiona și actualiza singur oferta, odată ce a fost validat. Este o metodă prin care, în calitate de cumpărător, poți identifica și intra în legătură cu producătorii din proximitate. Sunt puțini cei care oferă și livrare la domiciliu”.

Aluniș a finalizat patru proiecte în zona de smart economy (sisteme de iluminat public inteligent, eficientizare energetică clădiri și amenajarea), două în zona smart mobility (tip reîncărcare pentru autoturismele electrice, construcția de piste de biciclete, respectiv achiziția de microbuze electrice pentru transportul școlar) și un proiect în zona de smart people (tip investiții în îmbunătățirea infrastructurii IT&C la nivelul școlilor, achiziție tablete și echipamente IT).

Printre proiectele de smart village se mai numără  cele din: școli – sisteme de învățământ la distanță, biblioteci digitale și programe educaționale adaptative bazate pe inteligență artificială (IA); administrația locală – servicii publice accesibile online, plata taxelor online, digitalizarea relației cu cetățenii și companiile, alocarea de resurse administrative în baza analizei datelor, sisteme de alertă publice în caz de urgență; infrastructură – iluminat public inteligent cu un consum eficient de energie, colectarea deșeurilor pe baza datelor de la senzori, transport public integrat cu alte forme de mobilitate (transport alternativ) sau agricultură inteligentă – sisteme de monitorizare cu drone sau cu senzori, integrarea producției agricole cu cea de energie alternativă pe același teren.

Printre tehnologiile care contribuie la tranziția către comunități inteligente pot fi enumerate:

• Senzori IoT: monitorizare, începând de la trafic, până la calitatea aerului;
• Sisteme de gestionare a energiei: panouri solare inteligente, rețele de distribuție inteligente;
• 5G: pentru o conectivitate rapidă și eficientă;
• Platforme de ticketing digital: aplicații mobile pentru transportul public;
• Camere de supraveghere cu IA: pentru securitate și gestionarea traficului;
• Telemedicină: aplicații și dispozitive pentru consultări la distanță;
• Big Data: Centre de date pentru analiza și optimizarea serviciilor publice.

România are potențialul să ajungă una dintre cele mai digitalizate țări din regiune, în condițiile în care 50% din sate pot deveni inteligente până în 2030, potrivit estimărilor Asociației Române pentru Smart City (ARSC). Rata de digitalizare depinde însă de mai mulți factori, cum ar fi gradul de implicare a autorităților locale, accesul la finanțare și gradul de adopție a tehnologiei în zonele rurale, inclusiv dezvoltarea competențelor digitale necesare.

Din 2016 și până în prezent au apărut peste 1.000 de proiecte și inițiative Smart City și Smart Village.

Bani europeni pentru sate inteligente

Cu toate că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României nu are o linie bugetară dedicată conceptului de „Smart Village”, multe dintre componentele sale se aliniază direct cu domeniile care fac parte din ceea ce înseamnă un proiect de “sat inteligent”.

Pe lângă fondurile PNRR, România are la dispoziție și fondurile de coeziune, în actualul exercițiu financiar, unde sunt aproape 30 de miliarde de euro. Acești bani sunt mult mai clar repartizați, pe anumite domenii, inclusiv Programul Operațional Regional gestionat de cele 8 Agenții de Dezvoltare Regională.

Totodată, ARSC a lansat serviciul de finanțare Smart Finance, prin care autoritățile locale pot obține fonduri europene și guvernamentale pentru digitalizarea și modernizarea localităților. Prin acest serviciu, autoritățile locale au acces la o gamă completă de servicii, de la identificarea surselor de finanțare până la asistență tehnică post-implementare în comunitățile lor.

Sursa foto: Facebook.com/primariaciugud