HG care protejează de abuzuri copiii angajaţi în media şi divertisment va fi adoptată, după trei ani de la lansare

Pe 28 iulie 2011, Guvernul Boc, prin ministerul Muncii, a lansat în dezbatere publică proiectul de HG care reglementează munca prestată de copii în domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar şi de modelling. Proiectul transpunea articolul 5 al Directivei Consiliului nr. 94/33/CE din 22 iunie 1994, privind protecţia tinerilor la locul de muncă, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 216/1994.

Proiectul de HG nu a fost însă adoptat până acum, au spus pentru Economica.net oficialii Autorităţii Naționale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie.
„Proiectul de hotărâre privind reglementarea prestării de către copii de activităţi remunerate în domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar şi de modelling a fost în proces de consultare şi dezbatere în anii anteriori, însă acesta nu a fost aprobat până în prezent”, au declarat pentru ECONOMICA.NET reprezentanţii Autorităţii Naționale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie.

Forma actuală este elaborată în temeiul recentelor modificări legislative, respectiv prevederile art. 92 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, şi are drept scop reglementarea condiţiilor care trebuie respectate în situaţia prestării de către copii a activităţilor remunerate în domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar şi de modelling şi procedura de informare prealabilă a serviciului public de asistenţă socială de către părinţii/reprezentanţii legali ai acestora, au adăugat oficialii Autorităţii Naționale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie.

Mirajul apariţiei copiilor „pe sticlă” a făcut imperativă legiferarea muncii prestate de aceştia în media şi divertisment.

Legea 257/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, în vigoare din septembrie, anul trecut, a stabilit şi a anunţat cadrul general de legiferare a muncii copilului în divertisment şi media. În expunerea de motive a proiectului de lege (257/2013) se argumentează imperativul strictei reglementări a muncii copilului în aceste industrii.

„Nevoia instituirii unor astfel de prevederi legislative are la bază diversificarea accelerată a pieţei muncii şi internaţionalizarea industriei media şi de divertisment, ceea ce a condus la apariţia unui număr tot mai mare de oportunităţi pentru copii care au început să fie tot mai căutaţi şi ofertaţi pentru a presta diferite activităţi în aceste domenii. A apărut astfel ca necesară introducerea unor prevederi care să se axeze pe reglementarea acestui tip de activităţi, astfel încât copiilor implicaţi în derularea acestor activităţi să le fie asigurată protecţia necesară împotriva unor forme de muncă care ar putea să le afecteze educaţia, sănătatea, bunăstarea, sănătatea fizică, psihică, ori dezvoltarea spirituală, morală sau socială”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege 257/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, care a intrat în vigoare de la 30 septembrie 2013.

Munca prestată de copii în industria de divertisment e văzută de către părinţi drept dezirabilă, lipsită de pericole sau abuzuri. În realitate, cupola industriei divertismentului găzduieşte abuzuri şi forme de exploatare a copiilor mai subtile şi mai periculoase decât în alte domenii. Legea vine să ofere protecţie copiilor împotriva acestor abuzuri.

„Necesitatea reglementării acestui domeniu apare cu atât mai necesară dacă ţinem cont că specificul acestor activităţi este fundamental diferit de al activităţilor considerate munci periculoase sau dăunătoare pentru copii. Din acest motiv, posibilitatea apariţiei unor situaţii de exploatare a copilului poate îmbrăca forme de manifestare înşelătoare, mai ales că, de cele mai multe ori, mediul în care ei îşi desfăşoară activitatea rareori poate fi considerat dăunător sau abuziv. Din aceste cauze, situaţia acestor copii este deseori trecută cu vederea de către cei care se concentrează aproape exclusiv pe reglementarea domeniului mai vast al muncii copilului în agricultură sau industrie”, se mai arată în arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

Cum va fi reglementată munca minorilor în media şi divertisment

Copilul poate presta activităţi remunerate în calitate de actor, figurant, cântăreţ, muzician, dansator, acrobat, în piese de teatru, operă, balet, circ, concursuri de dans, de muzică sau interpretare, precum şi orice alte concursuri sau activități de scenă.

Copilul poate munci ca actor, figurant, cântăreţ, muzician, dansator, acrobat sau model, la filmări pentru filme artistice înregistrări sau emisiuni în direct pentru radio şi televiziune, cu sau fără scopuri publicitare.

Copii pot fi angajaţi ca figuranţi sau modele în şedinţe foto, cu sau fără scopuri publicitare. Nu în ultimul rând, legea reglementează munca minirolor ca sportivi profesionişti în sportul de performanţă.

În ce condiţii pot munci copiii în industria de divertisment şi media

Copiii cu vârsta sub 5 ani pot munci doar în intervalul orar 9:00 – 17:00, copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 12 ani pot lucra exclusiv între ora 8:00 şi ora 20:00, în vreme ce în cazul copiilor care au peste 12 ani legea le permite să muncească între ora 7:00 şi 22:00.

Durata muncii prestate de copii nu trebuie să depăşească două ore pe săptămână, repartizate în zile diferite, în cazul copiilor cu vârsta sub un an, două ore pe zi în cazul copiilor cu vârsta cuprinsă între 1 şi 5 ani, patru ore pe zi în cazul copiilor cu vârsta cuprinsă între 5 şi 12 ani şi şase ore pe zi în cazul copiilor cu vârsta peste 12 ani, fără a lua în calcul pauzele scurte după fiecare activitate continuă în parte.

Pe perioada anului şcolar, munca prestată de copil nu va depăşi 12 ore pe săptămână, în afara orelor de şcoală.

Copiii sub 1 an pot presta fără pauze pentru cel mult 15 minute, copiii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 5 ani pot munci încontinuu pentru maximum 30 de minute, în vreme ce copiii cu vârsta peste 5 ani pot lucra cel mult 45 de minute fără oprire.

Copiii pot munci în media şi divertisment (cu toate domeniile reglementate de HG) doar însoţiţi de un părinte, reprezentant legal sau o persoană desemnată de angajator şi agreată de părinţi sau reprezentanţii legali ai copilului.

Legea verifică părintele tentat să-şi însuşească banii câştigaţi de copil

Dacă există suspiciuni cu privire la utilizarea de către părinţi/reprezentanţi legali a sumelor obţinute de copil în alt scop decât cel al interesului superior al acestuia, reprezentanţii direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului solicită părinţilor sau, după caz, reprezentantului legal al copilului să prezinte un raport cu privire la modul în care au administrat veniturile copilului obţinute din activităţile prestate, se arată la alineatul 2 al articolului 13 din HG.

Raportul se prezintă în termen de 30 de zile de la solicitare şi cuprinde cel puţin următoarele informaţii: convenţiile încheiate în perioada raportată, activităţile pentru care au fost încheiate, sumele totale obţinute şi scopurile în care au fost folosite, cu menţionarea tipurilor de cheltuieli, potrivit alineatului 3 al aceluiaşi articol.

Amenzi de până la 8.000 de lei pentru părinţii care-şi exploatează copiii

Legea sancţionează cu amenzi cuprinse între 5.000 şi 8.000 de lei părinţii care nu respectă reglementările HG antemenţionate, în vreme ce angajatorii care nu se conformează prevederilor legale vor fi taxaţi cu amenzi mai blânde, cuprinse între 1.000 de lei şi 5.000 de lei.

Consultaţi aici, în detaliu, cum va fi reglementată munca prestată de copii în media şi divertisment.