Hidrocentrala nouă pe Dunăre, proiect de 14 miliarde de lei. România vrea să o facă singură, Bulgaria a refuzat

„Un proiect extrem de ambiţios, pe care eu mi-l doresc foarte mult, este proiectul de realizare a unei noi centrale pe Dunăre. Au fost multe discuţii de-a lungul timpului, s-a vorbit multă vreme de celebra investiţie Turnu Măgurele-Nicopole, dar întotdeauna pentru o investiţie transfrontalieră este nevoie de acordul ambilor parteneri. Am constatat că lucrurile n-au mers aşa cum ne doream şi ca atare am încercat să valorificăm potenţialul hidroenergetic exclusiv românesc”, a declarat directorul general al Hidroelectrica, Bogdan Badea.

El a mai spus că în perioada următoare urmăreşte demararea unui studiu de fezabilitate în acest sens.

„Am plecat de la nişte analize mai vechi şi dorim ca într-un termen nu foarte lung să dăm drumul la un studiu de fezabilitate detaliat care să respecte reglementările legislative, astfel încât acest proiect pe Dunăre, pe care v-am spus că mi-l doresc extrem de mult şi care cred că va aduce României un aport semnificativ de energie hidro, pentru că nu mai sunt multe zone pe care le putem amenaja din punctul de vedere al potenţialului hidro, să fie un proiect fezabil şi, în măsura în care vom avea şi sprijinul autorităţilor, acesta să fie unul dintre principalele proiect de tranziţie către o energie mai curată în România”, a mai spus directorul companiei.

Despre ce proiect e vorba

Badea nu a dat detalii, dar, dacă ne uităm pe strategia de investiții a Hidroelectrica, este vorba despre Complexul Hidroenergetic Măcin, investiție cu o valoare de 14 miliarde de lei, care este trecut în strategie cu an de punere în funcțiune 2030. Noua hidrocentală ar urma să aibă o putere instalată de 380 MW.

Compania ar fi dorit inițial Complexul Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole, care nu este o idee nouă, iar primele studii pentru această hidrocentrală, care să fie relizată împreună cu Bulgaria, au fost făcute încă din anii 60 și chiar au început unele lucrări în 1989.

Însă, în final discuțiile cu partea bulgară pentru acest proiect de 810 MW nu au mai avansat, din cauza dezinteresului vecinilor noștri. Ca atare, compania analizează noi opțiuni.

Cităm din strategia investițională:

Hidroelectrica are în vedere reanalizarea variantelor fezabile din punct de vedere tehnic, urmărind totodată ca obiectiv realizarea unui complex hidrotehnic pe sectorul aferent exclusiv României (aval de Călărași), și doar in secundar o lucrare comună efectuată printr-un parteneriat cu Bulgaria (ex. Islaz- Somovit).

Sectorul aval de Porțile de Fier II a fost analizat în trei trepte Islaz-Somovit, Călărași-Silistra împreună cu partea bulgară și Dinoceția – Macin numai partea română , fiind situat pe sectorul românesc.

De-a lungul timpului s-au facut numeroase demersuri de realizarea în comun cu partea bulgară a unui complex hidrotehnic, din pacate fără succes, precum și faptul ca lucrările începute și finanțate de partea română la Complexul Turnu-Magurele-Nicopole înainte de anul 1989, au fost sistate din lipsa de reacție a partenerului strain

Beneficiile Complexul hidrotehnic de la Măcin

 amplasare exclusiva pe teritoriul românesc al fluviului

 proucerea de energie electrica dintr-o sursa regenerabila

 Asigurarea apei de racire pentru reactoarele Centralei nucleare Cernavoda

 Protectia la viituri

 Transport fluvial imbunatatit

Hidroelectrica iși propune să studieze amănunțit variantele posibile având ca țintă principală realizarea unei centrala cu o putere instalată care să permită realizarea uvrajelor doar în sectorul românesc ( Pi=380 MW si Energie medie minima de 2.300 GWh/am corespunzator unui NNR de circa 10 mdM).

Studiul de fezabilitate pe care Hidroelectrica iși propune să-l realizeze în perioada 2021-2022 va avea în vedere finanțarea proiectului prin atragerea de fonduri europene nerambursabile în proporție de până la 50% din valoarea totală a investiției.

Studiul de fezabilitate va analiza în amănunt și variantele alternative , cea mai interesanta variant fiind Islaz-Somovit ( se lasă deschisă posibilitatea pentru realizarea ultimei centrale de pe cursul râului Olt, cea de la Islaz și punerea în funcțiune a salbei de centrale cu funcționare reversibilă, care deși are indicatori tehnico-economici superiori celei de la Macin, prezintă dezavantajul că este necesar acordul țărilor vecine pe acest sector (Bulgaria și parțial Serbia).

Astfel, în funcție de rezultatele noilor condiții de piață, urmează să fie actualizate studiile de fezabilitate privind indicatorii de eficiență tehnico-economică ai acestor proiecte”.

În tabelul cu investiții, finanțarea acestui proiect ar urma să se facă prin “surse proprii + fonduri europene/ scheme de sprijin/ Green Deal”.