Semnal de alarmă? Hidroelectrica are cea mai puțină apă în lacuri din ultimii patru ani pe vremea asta. Și e obligată să folosească din ea acum

Deși este cald încă, sistemul energetic a intrat în perioada sa rece, noiembrie-martie. În ceea ce privește stocurile de gaze, autoritățile ne liniștesc cu procentul de înmagazinare de peste 96%, care în teorie ar fi suficient să trecem iarna, deși rămâne spinoasa problemă a importurilor în situația unor temperaturi scăzute, care să spunem că parțial ar putea fi rezolvată prin scăderea (deja) a consumului industriei. În ceea ce privește energie electrică din cărbune, iarăși, se pare că am sta destul de bine (99% stocuri), potrivit unei afirmații a oficialilor Ministerului Energiei de acum câteva zile, deși încă nu este clar dacă după 1 ianuarie vor funcționa toate grupurile disponibile pe lignit de la CE Oltenia sau unele vor fi trecute în ceea ce se cheamă “rezerva caldă” pentru a fi folosite la nevoie.

Se vorbește însă mai puțin despre energia înmagazinată în lacurile de acumulare, și nu putem să nu ne punem întrebări, în condițiile în care deja am traversat o vară secetoasă și vedem că nici acum nu prea plouă.

Ei bine, potrivit datelor Transelectrica, văzute de noi, la data de 30 octombrie, gradul de umplere al lacurilor de acumulare scăzuse sub 70% – era de 69,93%.

Transelectrica nu publică și datele din aceeași perioadă din trecut, dar asociația europeană a operatorilor de transport și sistem are aceste date. Astfel, potrivit ENTSO-E, în săptămâna 43 din acest an (24-30 octombrie), cantitatea de energie echivalentă din lacurile de acumulare din România era de doar 2,05 TWh.

Este cel mai mic nivel din ultimii patru ani, în această perioadă a anului.

Anul trecut aveam 2,19 TWh, acum doi ani 2,48 TWh, iar în 2019 2,24 TWh, potrivit datelor ENTSO-E.

Hidroelectrica vine oricum după o perioadă destul de dificilă din punct de vedere al producției de energie electrică – în primele șase luni ale anului, producția de energie a scăzut cu 30% față de anul trecut (a ajuns doar la 7 TWh), pe fondul unui 2022 secetos.  Lucrurile stau rău și acum. Priviți imaginea de mai jos:

Am extras de la ENTSO-E producția centralei de la Porțile de Fier 1, de departe centrala cu cel mai mare aport de energie pentru Hidroelectrica dintre toate. Centrala de pe firul Dunării are o putere instalată de peste 1.100 MW, în șase grupuri. Tabelul de mai sus este cu producția medie din ultima zi lucrătoare cu date disponibile la ENTSO-E, 28 octombrie. Așadar,  funcționa doar un un grup, doar 100  MW putere medie orară, în total, pentru că atâta apă curge pe Dunăre. Nu este o situație izolată: cu o zi înainte erau 181 MW, cu două zile înainte 183 MW, etc.

Hidroelectrica are de onorat contracte de vânzare de energie electrică. Nu știm care este politica sa, dar poate fi posibil să utilizeze acum mai mult centralele lacurilor de acumulare pentru a produce, în condițiile debitelor mici ale Dunării, mai ales.

Să luăm ziua de 2 noiembrie, cu un vârf de producție al Hidroelectrica la ora 17.50, la (doar) 1.645 MW orari, care, dată fiind starea parcului de generare din România, o făcea să fie prima sursă a țării. Potrivit datelor ENTSO-E, în intervalul 17.45 – 18.00, producția hidro din centralele de pe firul apei era de doar 687 MW, pe când cea din lacurile de acumulare era de 880 MW.

Potențialele probleme

Lacurile de acumulare nu pot fi golite oricum, există un ritm de de-stocare în condiții de siguranță, inclusiv pentru rezervele necesare Sistemului Energetic Național, deci, dacă nu plouă, producția de energie hidro ar putea scădea și mai mult în perioada următoare. Cu două efecte: frigul, când va veni, ne va găsi cu rezerve mai mici decât de obicei, și, pe de altă parte compania va trebui să cumpere energie din altă parte pentru a onora contracte – posibil și la prețuri mai mari decât cele cu care trebuie să vândă.

În plus, se tot vorbește despre o re-reglementare a pieței de energie, în urma căruia fiecare producător ar urma, de la 1 ianuarie, să fie obligat să pună la dispoziție cantitățile prognozate de energie pentru a fi “împărțită” furnizorilor și, poate, industriei, la preț fixat de stat, pentru asigurarea consumului. E lesne de intuit problema dacă va fi mult mai puțină energie hidro, cea mai ieftină, de oferit, fie la 1 ianuarie, fie după ce trece iarna.

Hidroelectrica este cel mai mare, ieftin și profitabil producător de energie electrică din România, cu o producție anuală de circa 17 TWh de energie electrică, într-un an normal. În prezent compania operează un număr de 209 centrale, cu o putere instalată totală de 6.482 MW. Acestora li se adaugă parcul eolian de la Crucea.

Citește și:

Prețul spot al energiei electrice scade puternic în România: s-a înjumătățit în ultimele două luni și s-a întors la nivelul de acum un an