Hidroelectrica: oferte pentru planurile companiei de centrale hidro “hibride”, parcuri fotovoltaice și producție de hidrogen
Hidroelectrica, cel mai mare producăror de energie electrică din România, are în plan două proiecte avangardiste. Primul este o centrală hidroelectrică “hibridă”, adică hidrocentrală și un parc fotovoltic, unde să producă și energie electrică dar și hidrogen verde, în centrul țării și un parc fotovoltaic la Dunăre, din a cărui producție de energie electrică să facă tot hidrogen verde.
În acest sens, compania a publicat în trecut anunțuri în sistemul electronic de achiziții publice, Primul se referă la “Studiu de fezabilitate şi caiete de sarcini pentru proiectare şi execuţie la cheie pentru „Amenajarea Energetică Mândra – parc fotovoltaic şi centrală de producere a hidrogenului verde”. Al doilea se referă la „Amenajarea Energetică Ostrovu Mare – parc fotovoltaic şi centrală de producere a hidrogenului verde” – Studiu de fezabilitate şi caiete de sarcini pentru proiectare şi execuţie la cheie.
Pentru ambele proiecte, compania a primit câte două oferte, de la aceleași două firme: un consorțiu condus de Energobit (cu cinci subcontractori – Greenviro, PriceWaterhouseCoopers, Global Industrial Consult, Melnytopo și Empresarios Agrupados Internacional) și firma RINA Consulting S.p.A.
Grupul EnergoBit, specializat în echipamente, instalații și servicii pentru industria energetică, este o afacere românească, una dintre cele mai importante din domeniu, iar RINA este o companie italiană care oferă servicii de consultanță și inginerie atât în energie cât și în proiecte care presupun utilizarea hidrogenului, printre altele.
Pentru centrala de la Mândra, Hidroelectrica vrea să folosească un vechi amplasament pe care, în timpul perioadei comuniste, statul ar fi dorit să construiască un ansamblu hidrotehnic, amenajarea Făgăraș-Hoghiz, pe Olt. Proiectul a fost aprobat în 1989, dar a fot abandonat oficial 30 de ani mai târziu, în 2019, pe motiv că nu s-a fi justificat economic centrala de doar 27 MW, majoritatea lucrărilor având alte scopuri, respectiv protecția împotriva inundațiilor și asigurarea de apă pentru irigații. Hidroelectrica este proprietar pe mare parte din teren.
Compania ar dori să construiască acolo mai întâi un parc fotovoltaic cu o capacitate de 300 MW, amplasat în fosta cuvetă a lacului de acumulare Făgăraș-Hoghiz, cu racordare la sistemul energetic național. Energia produsă ar urma fie să alimenteze consumatorii fie – și aici este a doua fază a proiectului – să fie folosită pentru electroliza apei într-o viitoare centrală de producție a hidrogenului verde. Aceasta din urmă ar trebui să aibă o capacitate de producție de 15.000 de tone de hidrogen pe an, cu un electrolizor cu o capacitate instalată de 100 MW și să utilizeze apa din Olt și energia verde produsă de parc.
Pentru proiectul de la Ostrovu Mare, este vorba despre „producerea de hidrogen verde din hidroliza apei, cu ajutorul unui hidrolizor având capacitate instalată de 50 MW, utilizând ca resurse apa din Dunăre și energia regenerabilă produsă în parcul fotovoltaic dedicat”, se arată ăn documenația de licirație. Hidroelectrica a solicitat și ca studiul de fezabilitate să analizeze dacă este posibilă racordarea dedicată/exclusivă a unității de producere a hidrogenului la hidrocentrala Porțile de Fier II, ca variantă de back-up la parcul fotovoltaic, precum și care ar fi puterea instalată optimă a centralei solare.
Hidroelectrica ar urmări să producă hidrogen verde ultra high-purity la Ostrovu Mare, țintind un randament al procesului de 75%, un regim de funcționare a hidrolizorului cu încărcare de minim 10% și o producție de cel puțin 7.500 tone pe an.