Hidroelectrica: România nu-şi va atinge ţinta de regenerabile pentru 2030, dacă vor fi interzise lucrările la peste 800 de metri

„Din păcate, aşa cum arată lucrurile, impactul asupra activităţii noastre este uriaş, întrucât avem o serie de obiective de investiţii în derulare, iar aplicarea unei astfel de hotărâri ar însemna abandonarea lor”, a spus Badea.

El nu a putut da detalii cu privire la valoarea investiţiilor care ar urma să fie pierdute sau la puterea instalată în acele obiective, precizând că a cerut directorilor din ţară date pentru a centraliza şi a prezenta mai departe aceste cifre.

„Vom analiza şi modul în care amenajările existente sunt afectate şi estimăm că impactul este foarte mare, în condiţiile în care majoritatea acumulărilor mari ale noastre sunt la peste 800 de metri altitudine”, a arătat Badea.

Potrivit acestuia, inclusiv proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti, consemnat în programul de guvernare ca fiind un obiectiv strategic, ar urma să fie afectat de aplicarea acestei prevederi.

„În ultima vreme, există mai multe proiecte de acte normative care afectează Hidroelectrica şi resursele regenerabile hidro. Mai există un proiect prin care se urmăreşte creşterea debitului de servitute, care, la fel, ne va afecta foarte mult. Din păcate, toate aceste proiecte nu au în spate studii care să demonstreze necesitatea lor. Spre exemplu, nu ştim de unde au rezultat aceste cote de altitudine, 800 şi 1.500 de metri. Nu există niciun studiu ştiinţific din care să reiasă ce specii de peşti şi plante sunt afectate. În plus, nu cred să mai existe vreo ţară unde să se procedeze aşa şi nu ştiu cui folosesc toate acestea”, a susţinut şeful Hidroelectrica.

Badea a adăugat că în acest fel este pusă în pericol atingerea ţintei de energie regenerabilă pentru anul 2030, impusă de Parlamentul European, în condiţiile în care pentru sectorul eolian şi fotovoltaic nu vor mai fi scheme de susţinere şi singura variantă să ne apropiem de ţintă este energia hidro.

„Este nevoie de o analiză serioasă, pentru că aceste ţinte sunt obligatorii şi foarte ambiţioase”, a mai spus oficialul producătorului de energie.

În nota de fundamentare a proiectului iniţiat de Ministerul Apelor şi Pădurilor se arată că România se află în etapa I a fazei precontencioase pentru punerea în întârziere a aplicarea Directivei Cadru Apă Directivei Cadru Apă 2000/60/CE şi a Directivei Habitate 92/43/CEE în procesul de autorizare a microhidrocentralelor din Romania.

„Printre angajamentele asumate de România se află şi măsuri de natură strategică care să conducă la clasarea cauzei. Pe lângă modificarea/completarea prevederilor existente legate de definirea debitului ecologic, respectiv crearea temeiului legal expres pentru stabilirea modului de determinare şi calcul al acestuia, un angajament ferm este stabilirea listei sectoarelor cursurilor de apă pe care se interzic realizarea de lucrări se activităţi care pot afecta starea ecologică a apelor”, potrivit iniţiatorilor.

Astfel, prin aprobarea prezentului act normativ care aprobă criteriile de selectare şi lista sectoarelor de cursuri de apă unde se interzice sau se restricţionează realizarea de lucrări şi activităţi care pot afecta starea ecologică a apelor se va crea cadrul legal necesar implementării acestor măsuri de natură strategică, menite să conducă la protecţia resurselor de apă şi a ecosistemelor acvatice

Reprezentanţii Ministerului Apelor susţin că prevederile acestei hotărâri vor trebui incluse şi în Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050.

„În ceea ce priveşte exploatarea resurselor energetice regenerabile, în speţă a potenţialului hidroenergetic al apelor, delimitarea sectoarelor propuse nu va conduce la un impact macroeconomic în ceea ce priveşte dezvoltarea ramurei energetice, având în vedere potenţialul hidroenergetic tehnic amenajabil existent. În acest sens, aşa cum se menţionează în cadrul Raportului de ţară al Comisiei Europene publicat în 2017: ‘Cu o pondere a energiei din surse regenerabile de 24,7% în 2015, România şi-a atins deja obiectivul pentru 2020 în ceea ce priveşte acest tip de energie, mai ales datorită importantului său sector hidroenergetic’. Este astfel necesar un mix al surselor energetice incluzând sursele regenerabile care să garanteze securitatea energetică, fapt consemnat şi de Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050”, se menţionează în nota de fundamentare.

Cu toate acestea, deşi România şi-a atins deja ţinta de regenerabile pentru anul 2020, Parlamentul European a adoptat la începutul acestui an noi ţinte de energie verde, respectiv 35% pentru anul 2030.

În ceea ce priveşte România, această ţintă pentru energia regenerabilă ar putea fi de 31-32% pentru energia regenerabilă în anul 2030, ceea ce reprezintă un salt semnificativ faţă de obiectivul de 24% pe care îl are ţara noastră pentru 2020, după cum a declarat, în luna iunie, Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Energie (ANRE).