Candidatul din partea partidului socialist este favorit în sondaje şi vrea renegocierea pactului fiscal al UE şi adoptarea unor măsuri de stimulare a creşterii economice, considerând că austeritatea nu reprezintă o soluţie pentru criza datoriilor de stat din zona euro.
Hollande insistă că Merkel, care se opune renegocierii pactului fiscal, va accepta în final această propunere, el considerând că declaraţiile de sâmbătă ale cancelarului german arată că Europa începe să accepte avertismentele sale privind austeritatea.
Merkel a declarat sâmbătă, într-un interviu pentru Leipziger Volkszeitung, că este pregătită să consolideze Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) şi să flexibilizeze modul de utilizare a fondurilor UE pentru infrastructură, două dintre măsurile susţinute de Hollande.
Totuşi, cancelarul german a exclus, în acelaşi interviu, posibilitatea renegocierii pactului fiscal semnat în martie de 25 de state UE.
Berlinul este de asemenea puţin entuziasmat de ideea lui Hollande de a finanţa proiecte mari de infrastructură în UE prin emisiunea de obligaţiuni comune europene.
„De câteva săptămâni, ideile pe care le propun au câtigat teren nu numai în Franţa, ci în întreaga Europă. Acum, Merkel spune că este gata să facă mai multe pentru creştere”, a spus Hollande la un post de radio, făcând referire şi la comentariile recente ale preşedintelui Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, şi ale liderilor din Spania, Portugalia şi Italia.
El a subliniat că, până acum, Merkel nici nu voia să audă despre creştere economică, susţinând fără echivoc austeritatea.
„Va fi renegociere. Va fi un pact de creştere”, a spus candidatul francez la preşedinţie.
Perspectiva accederii la putere în Franţa a unui socialist pentru prima dată după încheierea mandatului lui Francois Mitterrand, în 1995, a deranjat unii investitori, determinând creşterea dobânzii obligaţiunilor de stat franceze în raport cu cele germane.
Promisiunea lui Hollande de a renegocia pactul fiscal ameninţă să creeze divergenţe serioase în inima Europei, însă Germania caută să minimizeze diferenţele de opinie faţă de candidatul socialist din Franţa, subliniind că este nevoie de o strategie UE privind creşterea economică şi crearea de noi locuri de muncă.
Sarkozy nu a reuşit să-şi respecte promisiunile de reducere a şomajului, principalul motiv pentru care se află cu circa 10 puncte în urma contracandidatului său în sondajele pentru alegerile din 6 mai.
Joi, institutul de statistică din Franţa a anunţat că rata şomajului a atins cel mai ridicat nviel din 1999, numărul şomerilor urcând aproape de 3 milioane, o nouă lovitură pentru preşedintele în exerciţiu.
Pactul fiscal al UE a fost creat ca soluţie la criza datoriilor de stat, scopul fiind impunerea unei discipline fiscale după modelul german la nivelul Uniunii. Pactul a fost semnat de 25 din cele 27 de state UE, excepţie făcând Marea Britanie şi Cehia. Guvernul ceh a indicat că s-ar putea alătura ulterior pactului, după o dezbatere publică serioasă.
Irlanda a semnat pactul, însă a hotărât convocarea unui referendum pentru ratificare, la 31 mai.
Cel mai recent sondaj arată că irlandezii vor aproba acordul. Aproximativ 47% dintre irlandezi vor susţine pactul fiscal, potrivit rezultatelor prezentate sâmbătă, în scădere cu două puncte procemtuale faţă de luna martie.
Totodată, 35% dintre respondenţi s-au arătat împotriva pactului, iar 18% sunt încă indecişi.