Hollande a declarat deja că, dacă va fi ales, prima sa vizită în străinătate va fi la Berlin, pentru o întâlnire cu cancelarul Angela Merkel prin care să atenueze diferenţele ideologice cu oficialul german, care l-a susţinut pe Sarkozy în timpul campaniei, relatează Reuters.
Cu două zile înainte de alegeri, avansul lui Hollande faţă de Sarkozy s-a redus, dar socialistul rămâne favorit, la o diferenţă de cinci puncte procentuale.
Moscovici a declarat că vizita lui Hollande la Berlin va fi în mare parte simbolică, pentru a arăta că relaţiile franco-germane sunt intacte, dar îi va permite totodată să îşi prezinte rapid ideile pro-creştere în faţa lui Merkel.
Proaspăt ales, Hollande va beneficia de o poziţie puternică şi va încerca să schimbe în direcţia dorită orientarea franco-germană, în timpul vizitei în Germania care ar putea avea loc la scurt timp după ceremonia de depunere a jurământului, de pe 15 mai.
Hollande intenţionează să facă o vizită în Statele Unite pe 17 mai.
„Cred că există posibilitarea unui nou compromis european, prin intermediul unei înţelegeri franco-germane”, a spus Moscovici, adăugând că vizita la Berlin va fi o ocazie pentru discutarea rapidă a planurilor pentru Europa ale celor doi lideri.
Hollande a cerut în timpul campaniei renegocierea tratatului european privind disciplina bugetară. Ulterior el şi-a nuanţat discursul, afirmând că nu va impune rediscutarea integrală a pactului, ci va cere completarea acestuia cu măsuri de susţinere a creşterii economice.
Moscovici a subliniat că Hollande nu are nicio intenţie să provoace o nouă criză europeană pe tema politicii economice.
Planul de creştere economică al liderului socialist include patru elemente, respectiv emisiuni de obligaţiuni pentru finanţarea proiectelor din infrastructură, un rol mai important al Băncii Europene pentru Investiţii, introducerea unei taxe pe serviciile financiare şi utilizarea mai eficientă a fondurilor structurale.
Merkel nu se opune, în principiu, niciuneia din ideile lui Hollande, dar este sceptică în legătură cu obligaţiunile.
Liderul german este însă împotriva măsurilor de stimulare care necesită fonduri guvernamentale.
Tot mai multe guverne din zona euro cer renunţarea la strategiile bazate numai pe austeritate, iar tabăra lui Hollande a primit sprijin de la preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi care a cerut recent liderilor europeni un pact de creştere, care să completeze pactul fiscal.
Consilierii lui Hollande au pregătit deja un memorandum care dezvoltă planul de creştere, urmând ca programul să fie distribuit ţărilor membre la summitul Consiliului European din 28-29 iunie.
O reuniune informală ar putea avea loc la Bruxelles la sfârşitul acestei luni sau la începutul lui iunie, a precizat Moscovici.
Draghi a cerut guvernelor să stimuleze creşterea economică prin măsuri structurale, opinie susţinută şi de Merkel, care crede că pieţele muncii trebuie reformate pentru facilitarea angajării tinerilor şi îmbunătăţirea pregătirii profesionale.
Întrebat dacă Hollande se va apropia mai mult de poziţia lui Draghi şi a lui Merkel privind reformele structurale, în schimbul unor concesii pro-creştere în tratatul UE, Moscovici a confirmat că vor avea loc negocieri