„Aşteptarea unei deprecieri a monedei naţionale nu este neapărat o percepţie sentimentală a românilor. Pot fi găsite şi argumente logice la această reacţie. Când te uiţi în urmă cu patru ani şi compari evoluţia dobânzilor şi deprecierea leului, constaţi că probabil că erai mai câştigat dacă îţi ţineai economiile în euro. Contează mult anticipaţiile privind viitorul, evoluţia viitoare a cursului”, a declarat Horia Braun în cadrul primei ediţii a BCR Expert Hub.
BCR Expert Hub este o platformă de comunicare ce își propune inițierea unor întâlniri și dezbateri periodice cu experți din BCR și din spațiul public, în care vor fi abordate diferite teme de interes pentru societate.
Economistul şef al BCR apreciază că majorarea ponderii depozitelor bancare în valută la circa 40% din totalul depozitelor în România, faţă de puţin peste 30% acum un an indică un comportament de anticipare al celor care îşi ţin economiile în valută privind „o posibilă depreciere a leului în comparaţie cu evoluţia dobânzilor la depozitele în lei”. Dobânzile la depozitele populaţiei în lei au început să crească dar este greu de anticipat dacă majorarea acestora are putea acoperi ritmul de depreciere al leului sau o majorare a inflaţiei.
Horia Braun arată că orientarea populaţiei către economisirea în valută depinde foarte mult şi de evoluţia inflaţiei. „Dacă inflaţia este mare, chiar dacă nu vezi neapărat o depreciere a leului când te uiţi la evoluţia cursului de schimb, cumva anticipaţia ta este că leul se va deprecia pentru că valoarea lui intrinsecă, puterea de cumpărare este în scădere”, spune Horia Braun.
Inflaţia, incertitudinea, alocarea banilor pentru o achiziţie viitoare, într-o casă sau într-o maşină, care au oricum preţul denominat în valută sunt doar câteva din cauzele care pot conduce la economisirea în valută. „Probabil că la un anumit moment se va plafona această tendinţă de preferinţă către economisirea în valută”, spune Braun, precizând că până la urmă este un comportament raţional şi oricum în ultima perioada populaţia preferă instrumentele de investiţii cu venit fix.
Potrivit ultimelor cifre oferite de BNR pentru luna septembrie 2018, depozitele în valută ale rezidenţilor, exprimate în lei, s-au majorat cu 0,2 la sută faţă de luna august 2018, până la nivelul de 106 041,9 milioane lei (exprimate în euro, depozitele în valută s-au diminuat cu 0,2 la sută, până la 22 737,7 milioane euro). Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au crescut cu 15,5 la sută (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor s-au majorat cu 13,9 la sută).
La 30 septembrie 2018, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei, exprimate în lei, au înregistrat o creştere de 1,2 la sută (0,8 la sută în termeni reali) faţă de luna august 2018 (exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 0,8 la sută). La 30 septembrie 2018, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei exprimate în lei au crescut cu 19,8 la sută (exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 18,2 la sută) faţă de 30 septembrie 2017.
Depozitele în valută ale altor sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), exprimate în lei, au înregistrat o scădere de 2,2 la sută (-2,7 la sută în termeni reali) faţă de luna august 2018 (exprimate în euro, depozitele în valută ale altor sectoare s-au diminuat cu 2,6 la sută). Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale altor sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) exprimate în lei s-au majorat cu 5,6 la sută (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor din alte sectoare au crescut cu 4,1 la sută).