Reducerea TVA la pâine la 9% va putea crea perspectivele, începând cu anul 2014, de reducere cu curaj a cotei generale de TVA, de la 24% la 19%, iar privatizarea CFR Marfa se îndreaptă spre un succes, nu spre un eşec. Acestea sunt doar câteva dintre temele pe care consilierul onorific al premierului Victor Ponta, Ionel Blănculescu, le-a abordat într-un interviu acordat Agenţiei Naţionale de Presă – AGERPRES.
AGERPRES: Consideraţi că România va încheia un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI)? Au fost îndeplinite toate criteriile de performanţă pentru o evaluare pozitivă a boardului FMI din 26 iunie 2013?
Ionel Blănculescu: România ar putea să-şi manifeste intenţia de a încheia un nou acord cu FMI, dacă acesta va asigura în continuare credibilitate ţării noastre pe pieţele internaţionale şi în faţa investitorilor străini. Rezultatul evaluărilor va conduce la o decizie în acest sens, însă tendinţa este favorabilă unui nou acord preventiv.
AGERPRES: Ce înseamnă pentru România un eventual eşec în privatizarea CFR Marfă?
Ionel Blănculescu: Chiar în ziua licitaţiei, este inoportun să vorbim despre un eventual eşec. Aş prefera să folosim un alt termen, de tipul: un eventual succes în privatizarea CFR Marfă, care oricum va conduce la o situaţie mai bună pentru companie decât cea de azi. Mai mult, în finală, calificându-se numai un investitor autohton, dacă acesta va prelua CFR Marfă, cu atât mai mult este de apreciat eventualul rezultat al procesului de privatizare.
AGERPRES: Cât de rentabilă este, pentru buget, reducerea TVA la 9% la pâine? O astfel de decizie va genera măriri de taxe pentru a compensa eventuale pierderi la buget?
Ionel Blănculescu: Cu certitudine este rentabilă, deoarece va reduce tentaţia evaziunii fiscale, care a devenit naţională, generalizată şi va putea crea perspectivele, începând cu anul 2014 de reducere cu curaj a cotei generale de TVA, de la 24% la 19%, gradual până în anul 2016, iar la alimente, pe tot circuitul, la 9%. Dimpotrivă, o astfel de măsură va genera câştiguri pentru bugetul de stat şi nu pierderi, chiar dacă paradoxal aşa ar părea la prima vedere, cel puţin pentru cei mai puţin cunoscători în fiscalitate. Poate în primele luni de aplicare ar putea să fie anumite fluctuaţii, însă există un principiu care se poate aplica şi în acest domeniu şi anume,’pentru a ne fi bine, la început ne e mai rău!’.
AGERPRES: Ce şanse de privatizare are combinatul Oltchim? Dacă nu, care consideraţi că sunt soluţiile pentru salvarea companiei?
Ionel Blănculescu: Şanse foarte mari, însă nu pe sistemul de care am luat act că se pregăteşte şi anume prin vânzarea de opţiuni, adică de iluzii, ci prin vânzarea modulară a combinatului, începând cu sectorul de sodă caustică, oxoalcooli şi polioli, urmat în maximum doi ani de modulul de PVC. Până atunci, personalul care nu se va regăsi în primul modul, funcţional, urmând a fi păstrat şi inclus într-un sistem de pregătire profesională, folosind fonduri europene, special destinate acestui scop.
AGERPRES: Ultimele date BNR pe luna aprilie (ianuarie – aprilie) arată o scădere a Investiţiilor Străine Directe (ISD) faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Cum explicaţi această scădere?
Ionel Blănculescu: Criza globală a creat această tendinţă din partea acţionarilor companiilor prezente în România, de a-şi conserva capitalul şi a-şi gestiona afacerile la un nivel aproape constant al capitalurilor investite. Tendinţa se va schimba probabil după anul 2015, însă până atunci ne concentrăm nu pe ISD, ci pe investiţii nou create în România, în perspectiva transformării ţării noastre în hub regional din punct de vedere energetic, ceea ce va conduce la atragerea de noi şi majore investiţii în zona noastră.
AGERPRES: Este posibil să vedem scăderi, în continuare, ale ISD-urilor, în condiţiile în care Guvernul a aprobat, recent, Ordonanţa de Urgenţă care modifică şi completează legea nr. 220/2008?
Ionel Blănculescu: Aparent ar putea exista o anume stare de spirit contrară realităţilor din România, în fapt nu va fi afectată credibilitatea României, dimpotrivă, sectorul industrial revenindu-şi din impactul deosebit produs asupra lui de schemele de sprijin, va sprijini la solidizarea stabilităţii şi încrederii în mediul economic românesc. Scăderile despre care amintiţi reprezintă de fapt aproape normalitatea, criza modificând comportamentele investiţionale, ceea ce exista înaintea acesteia nemaiputând să existe astăzi, din nefericire sau poate din fericire, cumpătarea nefiind în sine un defect. De fapt, criză economică globală a reprezentat întoarcerea la normal, de la un anormal, în care parcă banii nu mai aveau semnificaţie, fiind investiţi în foarte multe proiecte fanteziste.
AGERPRES: De asemenea, tot din datele BNR se vede excedent al contului curent al balanţei de plăţi şi în aprilie. În aceste condiţii, vedeţi acest excedent un semnal negativ pentru economie? Da sau nu? De ce?
Ionel Blănculescu: Desigur, indicatorul relevă tendinţa de scădere a consumului, concomitent cu creşterea gradului de economisire, lesne de înţeles de ce. Scăderea consumului poate fi asociată unei situaţii mai puţin pozitive pentru economia naţională, însă, din nefericire ne înscriem şi noi unui trend clar european. Cel puţin pentru această perioadă.
AGERPRES: Putem solicita companiilor de stat performanţă în condiţiile în care şi în sectorul privat vedem foarte multe default-uri, probleme financiare, probleme de management sau chiar fraude? Există un fenomen de contagiune? Dacă da, de la cine şi către cine?
Ionel Blănculescu: Cu certitudine şi multă diligenţă. Dacă într-adevăr sectorul privat a cam dat tot ce putea da în ultimii 5 ani de criză economică globală, sectorul de stat este deţinătorul unei rezerve considerabile de eficienţă, managementul profesionist şi de bună credinţă atât la nivelul executivului, cât şi al consiliului de administraţie, putând crea multă valoare adaugată.
AGERPRES: Ce schimbări aţi face mediului investiţional din România?
Ionel Blănculescu: Aş crea o nouă dimensiune a statului şi anume cea corporatistă, de creare de valoare adaugată, de profit. Aş înfiinţa Fondul Suveran de Investiţii al Statului, care să lucreze în întreaga lume, exploatând oportunităţile, în special generate de criză şi de multe alte stări volatile, generatoare de posibilităţi de a produce valoare adaugată, de multe ori foarte mare. Aş crea şi un fond naţional de acumulare, aşa după cum şi Guvernul intenţionează, în care să concentreze participaţii şi altele asemenea, ce ar putea contribui la dezvoltarea economiei naţionale.
AGERPRES: Este suficient să schimbăm Legea insolvenţei pentru a întări disciplina de plată în sectorul privat? Ce alte schimbări mai sunt necesare pentru a creşte gradul de încredere şi siguranţă în afaceri în economie?
Ionel Blănculescu: Nicidecum, disciplina de plată în sectorul privat nu se rezolva prin ameninţarea cu insolvenţa sau chiar insolvenţa în sine. Antidotul îl reprezintă revenirea economică, ieşirea din disperare financiară a unor companii, care practică această metoda atipică de finanţare sau refinanţare, prin neplata obligaţiilor financiare şi simplificarea regulilor care guvernează această piaţă, printr-un cod fiscal şi de procedura fiscală foarte clar, fără echivoc, care să sancţioneze acest tip neconform de temperament. Un cazier naţional cu rău platnicii sau fraudatorii din acest sector de activitate ar putea elimina din activitatea economică aceşti indivizi care şi-au creat o îndeletnicire din neplata obligaţiilor şi chiar o industrie neagră. Chiar şi scăderea fiscalităţii are un rol major în disciplinarea acestui sector de activitate. Nu în cele din urmă, informatizarea întregului sistem fiscal şi financiar din România, crearea independenţei activităţii economico-financiare faţă de funcţionarul public sau alte părţi implicate, va putea să reprezinte un sprijin pe care încă nu-l realizăm la întreaga sa dimensiune pentru întărirea disciplinei de plată în sectorul privat, ca şi public.
AGERPRES: Credeţi că implementarea managementului profesionist este o soluţie la companiile de stat?
Ionel Blănculescu: Desigur, însă numai dacă cuprinde cele cel puţin trei sfere de aplicabilitate: executivul, consiliul de administraţie şi AGA. Ori toate, ori deloc! Parţial duce la eşec! Lesne de înţeles de ce!