Iacob , AURSF: Costurile suplimentare ale instituţiilor financiare nu trebuie transferate consumatorilor finali

Economica.net
12 11. 2014
bani__euro__lei__schimb_valutar__portofel___25_of_48_38167600_28804200

Acesta a propus, într-o dezbatere publică organizată la sediul Ministerului Finanţelor Publice pe marginea proiectului de Lege privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional, eliminarea din expunerea de motive a prevederii care oferă instituţiilor financiare posibilitatea să transfere costurile suplimentare generate de implementarea legii către consumatorii finali.

‘La dezbaterea precedentă, unul dintre reprezentanţii Băncii Naţionale a României constata că în expunerea de motive s-a făcut o trimitere nefericită la posibile consecinţe asupra utilizatorilor de servicii financiare. Noi am agreat poziţia BNR, dar am găsit aceeaşi formulare şi în noua expunere de motive şi anume la impactul social: ‘în acelaşi timp, creşterea costurilor participanţilor la sistemul financiar ar putea fi transferată utilizatorilor de servicii financiare”, a explicat Alin Iacob.

În acelaşi demers de protejare a consumatorilor finali, dar şi plătitorilor de taxe, Alin Iacob a propus ca noua lege să preia, în secţiunea dedicată gestionării crizelor financiare, atribuţiile actualului Consiliu Naţional de Stabilitate Financiară (CNSF), care se va desfiinţa în momentul aprobării noului act normativ.

‘Este vorba de următoarele principii: responsabilitatea financiară primară a acţionarilor sau proprietarilor şi conducătorilor instituţiilor financiare, necesitatea vigilenţei creditorilor şi identificarea cu prioritate de soluţii de piaţă pentru a rezolva situaţiile de criză ale instituţiilor, individual’, a mai spus Alin Iacob.

El a precizat, pentru AGERPRES, că propunerea sa vine în contextul în care încă există tendinţa de a se arunca responsabilitatea şi costurile asupra plătitorilor de impozite şi taxe, respectiv asupra utilizatorilor de servicii financiare.

Alin Iacob a subliniat că, la nivel european, există o părere unanimă potrivit căreia responsabilitatea pentru criza financiară aparţine industriei financiare, nu consumatorilor, şi că aceştia din urmă sunt victime ale crizei.

În plus, reprezentantul utilizatorilor de servicii financiare a propus reducerea numărului de membri din Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială, de la nouă, cât prevede proiectul de lege, la şapte şi eliminarea formulei ‘uşor contestabilă’ de ‘reprezentanţi ai Guvernului desemnaţi de primul-ministru” pe considerentul că în cazul acestora actul normativ nu prevede niciun fel de cerinţe de reprezentativitate, de competenţă şi calificare profesională.

Potrivit acestuia, în proiectul iniţial, prezentat în anul 2013 şi avizat de Banca Centrală Europeană, se menţiona faptul că din Comitet vor face parte, pe lângă reprezentanţi ai BNR şi ai Autorităţii de Supraveghere Financiară, reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice şi nu ai Executivului.

Preşedintele AURSF a amintit faptul că asociaţia a mai făcut o serie de propuneri pe marginea textului de lege, iar unele dintre ele au fost introduse în noul proiect. Printre acestea se numără menţiunea clară referitoare la lipsa remunerării membrilor Comitetului, însă rămâne neclar ce se întâmplă cu membrii staffului tehnic. În plus, în vechea formă a proiectului de act normativ se spunea că raportul Comitetului va fi prezentat Parlamentului fără a fi supus votului. La propunerea AURSF, a fost eliminată excluderea votului de către Parlament.

‘Noi ne dorim foarte mult să fie un Comitet care să dea credibilitate, care să dea utilizatorilor de servicii financiare acea relaxare specifică lucrului bine făcut şi a chestiunilor de seriozitate şi de competenţă profesională, adică să fie un lucru bine realizat de la un cap la altul’, a mai spus Iacob.

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Attila Gyorgy, prezent la dezbatere, a dat asigurări că propunerile vor fi analizate în perioada următoare.

‘Am notat propunerile, le dăm atenţie în continuare. Mă bucur că nu aţi identificat probleme structurale, care să se bată cap în cap cu alte legi. Ţinem cont şi analizăm ce ne-aţi propus şi, în măsura în care găsim aspecte care merită a fi reţinute, nu ne vom abţine’, a spus reprezentantul MFP.